Los Angeles: 18 Noiembrie 2017
ACATISTUL SFINTEI TREIMI

După obișnuitul început se zic

Condacele și icoasele.

Condacul I

Împărate al veacurilor, și Doamne cel mai înainte de veci, Făcătorule a toată făptura cea văzută și nevăzută, Dumnezeule cel slăvit în Sfânta Treime, Căruia se închină tot genunchiul; al celor cerești, al celor pământești și al celor de dedesubt. Pentru aceasta și noi, ca cei ce suntem luminați de Sfântul Botez întru numele Tău cel întreit sfânt, deși nevrednici fiind, îndrăznim a-Ți aduce această cântare de laudă; iar Tu ca Făcătorul, Purtătorul de grijă și Judecătorul nostru ia aminte spre glasul rugăciunii robilor Tăi, și nu depărta mila Ta de la noi, pentru ca din adâncul sufletului pururea să strigăm Ție: Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel sfânt.

Icosul I

Arhanghelii și îngerii, începătoriile și puterile, scaunele și domniile, stând înaintea scaunului slavei Tale, nu pot a vesti mărimea desăvârșirilor Tale. Heruvimii cei cu ochi mulți și serafimii cei cu câte șase aripi, acoperindu-și fețele, cu frică și cu dragoste grăiesc unii către alții: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot. Iar noi ca unii ce suntem pământ și țărână cu lesnire ar fi mai ales a iubi tăcerea, însă pentru ca să nu ne arătăm neaducători aminte și nemulțumitori, pentru atâtea îndurări revărsate asupra noastră, urmând doxologiei celor de sus, cu credință și cu dragoste grăim unele ca acestea:
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ești înălțimea desăvârșirilor celor nespuse și adâncul tainelor celor neurmate;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pretutindenea ești și toate le împlinești, Cel ce unul ești, același ieri, astăzi și în veac;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pe toate le faci numai cu voia, aducând întru ființă pe cele ce nu sunt, ca și cum ar fi; Cel ce pogori până la iad și iarăși ridici;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce cerci inimile și rărunchii oamenilor; Cel ce numeri stelele și lor tuturor numele le dai;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, ale Cărui toate căile sunt adevărate și toate judecățile drepte și totodată și dorite;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce răsplătești păcatele părinților asupra fiilor, miluiești și ajuți din neam în neam ;
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

Condacul al 2-lea:

Văzându-Te pe Tine Isaia pe scaun înalt și preaînălțat a grăit: O! ticălosul de mine, că om fiind și buze necurate având, am văzut pe Domnul Savaot cu ochii mei; iar când cărbunele cel de foc purtat de înger s-a atins de buzele lui, cu curăție Te lăuda pe Tine, Tatăl și Fiul și Sfântul Duh, pe Unul Dumnezeu. Deci, o, Preasfântă Treime, arde cu focul Dumnezeirii Tale spinii fărădelegilor noastre celor multe, ca să cântăm Ție cu inimă curată: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Înțelegerea cea neînțeleasă căutând să o înțeleagă, marele între prooroci Moise, a zis: arată-mi mie fața Ta! Însuți cunoscut să Te văd pe Tine. Iar Tu ai zis către dânsul: spatele Meu vei vedea, dar fața Mea nu se va arăta Ție; că nu va vedea omul fața Mea și să fie viu. Dar nouă , deși nevrednici fiind, ai binevoit a Te arăta pe Tine în fața Unuia-Născut Fiului Tău; pentru aceasta cu mulțumire grăim:
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ești dragostea cea cu văpaie arzătoare a serafimilor și înțelepciunea cea pururea luminată a heruvimilor;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ești Împăratul cel mai presus de scaunele cerești și Domnul cel adevărat al domniilor celor mai presus de lume;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ești tăria cea nebiruită a puterilor cerești și atotputernice Stăpânitorule al stâpâniilor celor înalte;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ești bunavestire cea plină de bucurie a arhanghelilor și propovăduirea cea fără tăcere a îngerilor;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ești începutul a toată începerea începătoriilor celor înțelegătoare și a tuturor puterilor cerești, Atotțiitorule poruncitor;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai nemurire și petreci în Lumina cea neapropiată; iar cu aleșii Tăi, ca și cu niște prieteni, față către față vorbești;
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel sfânt!

Condacul al 3-lea:

Cu puterea cea nespusă a puterniciei Tale, toate le ții; cu cuvântul înțelepciunii Tale celei neurmate, toate le chivernisești; și cu Duhul gurii Tale, toate le înviezi și le faci a se bucura. O, Cel în trei sori a toate Făcătorule, Tu ai măsurat cerul cu dreapta și pământul cu palma, Care porți și hrănești toată făptura, toate pe nume le chemi; și nu este nimeni ce poate a se tăinui de puternicia dreptei și a vederii Tale. Pentru aceasta împreună cu toate puterile cele de sus și de jos, cu umilință căzând, cântăm Ție: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Având toată zidirea slujitoare poruncii Tale, pretutindeni arăți urmele proniei și ale desăvârșirilor Tale celor neurmarate; pentru aceasta cele nevăzute ale Tale, și puterea cea pururea fiitoare și Dumnezeirea, de pe făpturi cugetându-le le vedem; pentru care cu mirare și cu bucurie grăim unele ca acestea:
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, puternice Făcătorule al celor văzute și nevăzute, și Chivernisitorule cel cu dragoste îmbelșugată al celor de acum și al celor viitoare;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce din patru stihii ai alcătuit făptura și cu patru timpuri ai încununat cununa anului;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai poruncit soarelui să lumineze ziua, și luna cu stelele să lumineze noaptea;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce scoți vânturile din vistierii; Cel ce îmbraci cerul cu nori și trimiți ploaie și rouă spre răcorirea căldurii;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce încingi dealurile cu bucurie și văile cu veselie; Cel ce împodobești crinii țarinii și încununezi câmpiile cu roade;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce trimiți hrană puilor de corbi și adăpi toate fiarele câmpului și trimiți îndurările Tale peste toate lucrurile Tale;
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel sfânt!

Condacul al 4-lea:

Vifor având înăuntru eresul cel pierzător de suflete, al doilea Iuda, Arie nebunul, s-a lepădat de Tine, Fiul lui Dumnezeu, a fi unul din Sfânta Treime; Iar noi, deși pe un Ipostas al Tatălui, altul al Fiului și altul al Sfântului Duh numim, însă o Dumnezeire în Tatăl și în Fiul și în Sfântul Duh, deopotrivă puterea, de o ființă slava, cu inima și cu buzele mărturisim și, cu Lumina cea întreit luminătoare în baia sfântului Botez luminați fiind, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, unui Dumnezeu ne închinăm, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Auzind păstorii și învățătorii sfintei biserici pe Arie, ca o fiară cumplită intrând în turma cea cuvântătoare a lui Hristos și răpind oile de la adevărata mărturisire a dreptslăvitoarei credințe, adunându-se în Niceea la sobor, au mărturisit pe Hristos Dumnezeu, iar nu făptură; Și deopotrivă Tatălui pe Fiul și pe Sfântul Duh cinstindu-I, cu glas ca de tunet au grăit:
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Dumnezeule Părinte și Dumnezeule Fiule și Dumnezeule Duhule Sfinte, unul adevăratul Dumnezeu, iar nu trei dumnezei;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Părinte nezidit și Fiule nezidit și Duhule Sfinte, Unule împreună nezidit, iar nu trei îndeosebi nezidiți
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru: Părinte, Cel ce ai născut pe Fiul mai înainte de veci; Fiule, Cel ce Te-ai născut fără de ani din Tatăl;Duhule Sfinte, Care din veac purcezi de la Părintele, dar nu Te naști;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru: Părinte, Care ne-ai chemat pe noi dintru neființă; Fiule Cel ce ne-ai răscumpărat pe noi cei căzuți prin Crucea Ta; Duhule Sfinte, Cel ce sfințești și înviezi pe toți cu darul Tău;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai binevoit a întemeia în duhul, în sufletul și în trupul nostru cortul cel cu trei părți spre a Ta sălășluire, și nu l-ai lăsat pe el întru noi până în sfârșit a se strica prin păcat;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai pus semnul ființei Tale celei în trei Ipostasuri peste toate lucrurile Tale în lumea aceasta văzută și în cea nevăzută;
Sfânt , Sfânt ,Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

Condacul al 5-lea:

Treime cea fără de început și a toate făcătoare, zidindu-ne pe noi după chipul și asemănarea Ta, ai poruncit nouă a face cele plăcute înaintea Ta; Iar noi ticăloșii voia noastră cea rea iubind-o, făgăduințele sfântului Botez am lepădat și chipul Tău l-am întinat.Deci acum iarăși alergăm la Tine și ne rugăm: trimite nouă darul Tău, scoate-ne pe noi din mâna vrăjmașilor celor văzuți și nevăzuți, și ne mântuiește pe noi cu judecățile pe care le știi, ca în vecii vecilor să cântăm Ție: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Văzând înțelegerea, care covârșește desăvârșirile Tale și nespusele faceri de bine către fiii cei săraci ai lui Adam, că tot cel ce crede cu adevărat întru Tine, Dumnezeul cel în trei Ipostasuri, cel mort cu duhul se înviază, cel întinat cu știința se curățește și cel pierdut se mântuiește; Deci cu minte mulțumitoare, cu inimă mulțumitoare și cu buze de mulțumire zidite de Tine, plecând genunchii, grăim:
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai hotărât în sfatul Tău cel în trei Ipostasuri a zidi pe om, și în trupul lui cel luat din țărână, suflare de viață din gura Ta ai insuflat;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce în fața lui Adam cu chipul și cu asemănarea Ta, pe noi, pe toți ne-ai cinstit și bunătăților raiului moșteni ne-ai făcut;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce cu înțelepciune ne-ai înălțat pe noi mai presus decât cele văzute, și pe toată făptura cea de jos sub picioarele noastre ai supus-o;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ne-ai dăruit nouă pomul vieții spre hrană, și cu darul nemuririi ne-ai îmbogățit;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pe strămoșii noștri, cei care au călcat porunca, nu i-ai părăsit nici după greșeală, ci întru nădejdea mântuirii în preajma Edenului i-ai sălășluit.
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ne-ai scos și pe noi din pântecele maicii noastre, și cu darul Evangheliei, după naștere, ne-ai sfințit;
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

Condacul al 6-lea:

Propovăduitorul dreptății și râvnitorul sfântului Tău nume, Ilie cel prealuminat, chemat fiind de înger, a stat pe Muntele Horeb; deci s-a făcut mai întâi vânt mare și tare, risipind munții, apoi s-a făcut cutremur mare și foc arzător; ci nu întru acestea Te-a văzut pe Tine. Iar după foc, glas de vânt subțire, și acolo Te-a văzut; deci acoperindu-și fața cu cojocul, cu veselie și cu frică a grăit: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Răsărit-ai Lumina cunoștinței cele cu trei Raze strălucitoare a Dumnezeirii Tale la toată lumea; gonit-ai toată rătăcirea cea idolească, Dumnezeule cel în trei Ipostasuri și Doamne; iar pe tot neamul omenesc din întunericul cel mare al păgânătății, întru lumina cea minunată a Evangheliei l-ai adus, prin care noi cei luminați, slăvind atotputernică a Ta pronie grăim:
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai pierdut până în sfârșit cu apele potopului toată făptura cea stricată prin păcat, și în fața lui Noe ai înnoit tot neamul omenesc;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai despărțit pe părintele credincioșilor Avraam din amestecarea limbilor, și în seminția lui ai întemeiat adevărata Biserică;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai scos pe poporul Tău din Egipt, l-ai hrănit pe el cu mană în pustie și l-ai dus în pământul în care curge lapte și miere;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai plinit cu Duhul Tău pe prooroci, și printr-ânșii în mijlocul lui Israel ai păzit credința în Răscumpărătorul cel făgăduit;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai pedepsit pe poporul Tău cel ce greșise, prin robia Babilonului, după sfârșitul căreia, iarăși ai poruncit a se zidi Ierusalimul;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai arătat pe Macabei statornici până la moarte în credința și predaniile cele părintești; iar pe biserica cea de sub Lege, ca pe o mireasă până la venirea iubitului Mire, ai păzit-o întreagă;
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

Condacul al 7-lea:

Vrând a arăta mărimea dragostei și a milostivirii Tale celei către neamul omenesc cel căzut, când s-a plinit vremea, ai trimis pe Cel Unul-Născut Fiul Tău, Care, născându-se din Fecioară, S-a supus Legii, pentru ca pe cei de sub lege să-i răscumpere; Care, petrecând pe pământ ca un om și răscumpărându-ne pe noi prin crucea Sa, S-a înălțat la cer, de unde, împlinind făgăduința, a trimis nouă pe Preasfântul Duh, ca să cântăm toți: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Minunată în adevăr și nouă minune ai arătat, Minunatule întru cele înalte Doamne, când după trimiterea Preasfântului Duh peste aleșii ucenici și apostoli, i-ai trimis pe ei la propovăduire în toată lumea , ca să vestească numele cel mare al Preasfintei Treimi, și să aducă toate neamurile la ascultarea credinței. Pentru aceasta, minunându-ne de puterea și lucrarea cuvintelor lor, cele insuflate de Dumnezeu, cu bucurie grăim:
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai ales pe cele neputincioase, de neam slab și nebăgate în seamă ale lumii, ca să rușineze pe cele tari, mărite și înțelepte;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai întărit nenumărate cete de mucenici, ca prin nenumărate chinuri și omorâri să fie pecetluit adevărul Evangheliei și puterea darului lui Hristos;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce prin semnul Crucii ai plecat inima marelui Constantin cel întocmai cu apostolii, și prin acela ai pus sfârșit cumplitelor prigoniri asupra creștinilor;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai întărit Biserica, prin cele șapte Soboare a toată lumea, ca și cu șapte stâlpi, a purtătorilor de Dumnezeu părinți, și de învăluirile eretice nevătămată ai păzit-o;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai dăruit învățătorilor celor de Dumnezeu înțelepțiți și marilor nevoitori ai bunei cinstiri, ca unor prealuminate stele, pe tăria Bisericii a străluci;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai povățuit și pe stăpânitorul împărăției romanilor Constantin, la lumina credinței celei adevărate, și prin acela ai izbăvit toată lumea de înșelăciunea multei necredințe;
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

Condacul al 8-lea:

Străin și minunat, la stejarul lui Mamvri, Te-a văzut Avraam pe Tine, Adevăratul Dumnezeu, adică trei bărbați văzând, ca și către unul a grăit: Doamne, de am aflat har înaintea Ta, nu trece pe robul Tău. Deci Celor trei, Care i s-au arătat în trei fețe: Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, iar unuia Dumnezeu întru o ființă, până la pământ s-a închinat, grăind: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Cu totul pretutindenea ești, și totdeauna purtător de grijă pentru zidirea Ta, nu numai cu tăria nemăsuratei puterii Tale, ci și cu bogăția cea atotlucrătoare; iar nouă, precum a zis Fiul Tău, ca și perii capului toți sunt numărați la Tine, ca nici unul dintr-înșii să nu cadă fără voia Ta. Pentru aceasta, nădăjduind spre pronia Ta, cu îndrăzneală și cu dragoste grăim:
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai binevoit ca tot neamul omenesc să se împartă în seminții și neamuri și fiecăruia din ele I-ai rânduit locul și timpul viețuirii;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, prin Care împărații împărățesc și cei puternici fac dreptate și păzești pe aleșii Tăi ca lumina ochiului;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, din Care izvorăște toată înțelepciunea și înțelegerea, toată tăria și puterea, toată sănătatea și frumusețea;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce rânduiești războaie și iarăși le oprești pe ele; Cel ce încununezi cu biruința arma ce poartă dreptate, iar pe cea nedreaptă, chiar în mijlocul biruințelor mai înainte o hotărăști spre sfărâmare;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce faci semne pe cer și pe pământ, trimiți foc, boli și foamete asupra oamenilor, ca să nu rătăcească ei până în sfârșit din căile Tale cele drepte;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce înalți pe cei smeriți pe pământ și îi pui să șadă cu domnii poporului Tău; iar pe cei mândri îi nimicești ca să nu se afle locul lor;
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel sfânt!

Condacul al 9-lea:

Toată firea, sus și jos, neîncetat Te slăvește pe Tine Făcătorul cel preaveșnic și Dumnezeu: în cer unii cântă zi și noapte: Sfânt, Sfânt, Sfânt, iar alții cununile lor le pun la picioarele Tale, iar noi pe pământ împreună cu toată făptura, ca cei împodobiți cu chipul slavei tale celei de o ființă, Ție ne rugăm și de la Tine așteptăm mare și bogată milă, cântând: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Ritorii cei mult-vorbitori, deși mult se ostenesc cu mintea a ispiti despre taina Preasfintei Treimi, dar nu pot a înțelege cum este un Dumnezeu de o fire, însă în trei desăvârșite fețe, iar noi întru aceasta credem și mărturisim, dar cum, nu o cercăm. Și nenumăratele faceri de bine cele către noi ale Fiecăreia din cele trei dumnezeiești Fețe bine știindu-le, cu credință și cu mulțumire grăim:
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai rânduit cu dreaptă judecata Ta nouă tuturor a ne întoarce în pământul din care suntem luați și în ziua Învierii iarăși a ne scula;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce mai înainte ai hotărât soarelui, lunii și stelelor să se întunece oarecând, iar pământului și tuturor celor ce sunt pe el cu foc a se lămuri, pentru ca în locul lor să se arate cer nou și pământ nou, întru care petrece dreptatea;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai rânduit ziua în care vor sta înaintea Ta la judecată toate semințiile și neamurile, ca să-și ia fiecare plată după faptele sale;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce vei zice drepților în ziua răsplătirii: veniți binecuvântații Părintelui Meu, de moșteniți împărăția care este gătită vouă de la întemeierea lumii;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, de la Care păcătoșii cei care nu s-au pocăit cu frică atunci vor auzi: duceți-vă de la Mine blestemaților în focul cel veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai făgăduit ca Biserica Ta să o păzești neclintită până la sfârșitul lumii, spre a nu fi ea biruită nici de porțile iadului;
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel sfânt!

Condacul al 10-lea:

Vrând să mântuiești lumea, Te-ai arătat la râul Iordanului Preasfântă și Dumnezeiască Treime: Tatăl în glas din cer mărturisind pe Fiul cel iubit; Fiul în chip omenesc primind Botezul de la rob și Duhul Sfânt pogorându-Se în chip de porumbel peste Cel ce se boteza. Deci întru numele a unui Dumnezeu, însă în trei Fețe: a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, ne-am învățat a lumina cu Botezul pe tot omul ce vine în lume, cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Împărate preaveșnice,  Care răsari soarele peste cei buni și peste cei răi; Cel ce iubești pe cei drepți și pe cei păcătoși miluiești, spală necurăția noastră cea sufletească și trupească; binevoiește a face în noi locașul Tău, deși nevrednici robi ai Tăi suntem. Pierde gândurile noastre cele necurate, șterge faptele cele necuvioase, îndreptează limba noastră spre a vorbi cele plăcute înaintea Ta, pentru ca, cu inimă și cu buze curate, cu umilință să grăim unele ca acestea:
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, despre Care ceata Apostolilor învederat vorbește și către Care soborul proorocilor pururea privește;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, pe Care ceata mucenicilor cu dumnezeiască cuviință Îl mărturisește și oastea preacuvioșilor numele Tău cel sfânt Îl slăvește;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, pentru Care mulțimea pustnicilor neîncetat suspină și de la Care nevoințele pustnicești se încununează;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Căruia ierarhii și păstorii Bisericii aduc cântare de mulțumire; iar învățătorii lumii spre a noastră mântuire prin El teologhisesc.
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, primește rugăciunea cea pentru noi și mijlocirea tuturor sfinților, iar mai ales a Preasfintei Fecioare, Care își întinde mâinile sale către Tine pentru noi;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, îngrădește-ne pe noi cu sfinții Tăi îngeri și gonește de la noi duhurile cele rele de sub cer;
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel sfânt!

Condacul al 11-lea:

Toată cântarea ce se aduce Ție nu poate a-Ți aduce mulțumirea cuvenită pentru toți și pentru toate, Dumnezeule Cel slăvit în Treime; căci nu se află nici minte, care să poată a se întinde cu cugetul către mulțimea îndurărilor Tale celor asupra noastră ; nici cuvânt care cu vrednicie să le povestească; însă pentru toate cele văzute de noi și care ni se dau nouă, fie Ție, Preasfântă Treime, mulțumire de la noi, cinstea și slava pe care Tu însăți le știi că ar fi vrednice și plăcute de slava Ta; deci noi închinându-ne Ție, cu smerenie și cu dragoste cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Luminătorule cel în trei Sori, ca un dătător de lumină Te-ai arătat, în făgăduințele Tale, nouă celor ce suntem întru întunericul necunoștinței despre soarta noastră cea viitoare; cu mulțumire însă Te mărturisim, ca măcar de una din fericirile cele prevestite de Unul-Născut Fiul Tău să ne învrednicești pe noi; pentru care acum cu umilință și cu dragoste grăim:
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, cel ce ai gătit aleșilor Tăi bunătățile pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, pe Care toți cei curați cu inima Te vor vedea precum ești și Te vor cunoaște precum Tu însuți îi cunoști pe ei;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, întru Care toți cei flămânzi și însetați vor afla dreptate, pe sațiul ce niciodată nu se împuținează;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, de la Care făcătorii de pace fii iubiți se vor chema, ca cei ce sunt următori Unuia - Născut Fiului Tău, Celui ce pe toate le-a împăcat;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, întru care cei blânzi vor moșteni pământul, iar cei săraci cu Duhul se vor învrednici de Împărăția cerului;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai făgăduit veșnică plată celor ce miluiesc și nesfârșită bucurie celor ce plâng;
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel sfânt!

Condacul al 12-lea:

Preasfântă Treime, dă-ne nouă darul Tău cel atotputernic; primește mărturisirea păcatelor noastre înaintea slavei Împărăției Tale; caută la suspinurile noastre, trimite-ne nouă duhul umilinței și al îndurărilor, pentru ca să ne învrednicim, cu suflet și cu inima curată, fără de osândă a grăi către Tine pe pământ, precum grăiesc îngerii în cer: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cântând Pronia Ta cea iubitoare de oameni, Te slăvim pe Tine toți, Treime fără de început; credem întru unul Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt; că pe altul afară de Tine Dumnezeu nu știm, către Tine cădem și Ție ne rugăm, zicând:
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, dă-ne nouă ajutor ca să nu ne temem de nici un rău, spre apărarea vieții noastre și spre a nu ne înfricoșa de nici un vrăjmaș.
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce mântuiești pe păcătoșii cei ce se pocăiesc, deci mântuiește-ne și pe noi mult păcătoșii;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce înmulțești mila Ta tuturor, înmulțește-o și asupra noastră și ne miluiește pe noi că neputincioși suntem;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, prelungește-ne nouă tuturor vremea vieții spre a ne pocăi și nu ne osândi pe noi spre tăiere ca pe smochinul cel neroditor;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, izbăvește-ne pe noi de ispitele ce ne împresoară: de lume, de trup și de diavol și ne întărește în credința și dragostea cea către Tine;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, învrednicește-ne pe noi a Te vedea față către față și a intra în cămara Ta cea luminoasă la nunta Mielului;
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel sfânt!

Condacul al 13-lea:

O, Preasfântă, de viață făcătoare, nedespărțită și a toate făcătoare Treime: Părinte și Fiule și Duhule Sfinte, Unule, Adevăratule Dumnezeu și Făcătorul nostru, primește această de acum mulțumire a noastră; trimite-ne nouă darul și puterea din înălțimea sfântului Tău locaș, ca, toate poftele trupești călcându-le, să viețuim întru toată buna cinstire și curăție, până la sfârșitul vieții noastre, pururea lăudând preasfânt numele Tău și cântând : Aliluia!

Acest condac se zice de trei ori. După aceea se zice iarăși Icosul I : Arhanghelii și îngerii ... și Condacul I : Împărate al veacurilor ... și otpustul. Apoi se citesc aceste rugăciuni:

Rugăciune către Dumnezeu - Tatăl

Atotputernice Stăpâne, înțelepte și atotbunule Doamne, Născătorule cel fără de început al Fiului celui dintru o ființă născut și purcezător al Sfântului și celui de viață făcătorului Tău Duh, Veșnic și pururea fiitor; Însuți pricinuitorule de purcedere, a Cărui mărire este nemărginită, slava nespusă și milostivirea nemăsurată; Cel ce ne-ai adus pe noi din neființă și ne-ai cinstit cu chipul Tău cel preascump; Care ne-ai dăruit nouă nevrednicilor nu numai a Te cunoaște pe Tine și a Te iubi, dar încă ce este mai scump, că și Tată a Te numi pe Tine ne-ai învrednicit. Mulțumim Ție, Dumnezeule al milostivirii și al îndurărilor, Cel ce nu ne-ai lăsat pe noi, cei ce am călcat porunca Ta, în mijlocul păcatului și în umbra morții, ci ai binevoit a trimite pe pământ, pentru mântuirea noastră, pe Unul-Născut Fiul Tău, prin Care și veacurile s-au făcut, ca prin întruparea Lui și prin patimile Lui cele înfricoșătoare, de chinuirea diavolului și din stricăciunea morții să ne izbăvim. Mulțumim Ție, Dumnezeule al dragostei și al puterilor, că după înălțarea la cer a Preascumpului nostru Mântuitor, ai trimis și pe Preasfântul Tău Duh peste aleșii Lui ucenici și apostoli, pentru ca prin puterea propovăduirii lor celei de Dumnezeu insuflate pe toată lumea s-o lumineze cu lumina cea curată a Evangheliei Tale. Deci Însuți, iubitorule de oameni, Stăpâne, ascultă acum rugăciunea cea smerită a nevrednicilor fiilor Tăi, că așa precum ne-ai zidit pe noi numai pentru bunătatea Ta și ne-ai răscumpărat pe noi pentru îndurarea Ta, așa ne și mântuiește pe noi după milostivirea Ta cea neasemănată; fiindcă din faptele noastre nici urmă de pocăință nu avem, ci dreapta răsplătire și despărțire de prealuminată fața Ta ne așteaptă. Că, dacă și pentru tot cuvântul în deșert se va cere de la noi răspuns în ziua judecății și a răsplătirii, pentru nenumăratele noastre fărădelegi, cu care am greșit înaintea Ta, apoi, ce răspuns vom da noi, săracii, în ziua aceea? Pentru aceasta foarte întristându-ne despre îndreptarea urmărilor noastre numai spre a Ta bunătate, care covârșește toată mintea și cuvântul, alergăm, având-o pe aceea ca temelie tare a nădejdii, ne rugăm Ție: Greșit-am, curățește-ne pe noi, Doamne; nelegiuit-am, iartă-ne, Stăpâne; mâniatu-Te-am, milostivește-Te, îndelung-Răbdătorule. Și păzește mai ales mintea, știința și inima noastră de răutățile lumii; Izbăvește-ne pe noi și ne mântuiește de viforul cel mult învăluitor al patimilor și al căderilor în păcatele cele de voie și cele fără de voie, cele știute și neștiute; Și ne îndreptează pe noi la limanul cel lin al credinței, al dragostei și al nădejdii vieții celei veșnice. Adu-Ți aminte, Doamne, de noi, întru mila Ta; Dăruiește-ne nouă toate cererile cele spre mântuire, iar mai ales viață curată și fără de prihană; învrednicește-ne pe noi a Te iubi pe Tine și a ne teme din toată inima noastră și a face voia Ta cea sfântă; Pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu și ale tuturor sfinților. Că bun și iubitor de oameni Dumnezeul nostru ești, și Ție slavă și mulțumire și închinăciune înălțăm, cu Cel fără de început al Tău Fiu și cu Preasfântul și Bunul și de viață Făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune către Dumnezeu - Fiul

Unule-Născut, Fiule și Cuvântul lui Dumnezeu, Cel ce pentru mântuirea noastră ai binevoit a Te întrupa și moarte a pătimi; iar acum și cu preacuratul Tău trup la cer de-a dreapta împreună cu Tatăl șezi și toată lumea o cârmuiești, nu ne uita cu milostivirea Ta pe noi, cei ce suntem jos și de multe ispite și mâhniri fiind ispitiți, care măcar că suntem cu totul întinați și nevrednici, însă întru Tine, Mântuitorule și Dumnezeul nostru, credem și pe alt mijlocitor și nădejde a  mântuirii nu știm. Deci, dă-ne nouă, Preabunule Răscumpărătorule, ca totdeauna să ne aducem aminte de câte chinuri ale sufletului și ale trupului Tău a fost trebuință ca să împaci dreptatea cea veșnică a Părintelui Tău pentru păcatele noastre; și cum Te-ai pogorât de pe cruce până la iad, cu preacurat sufletul Tău, ca să ne izbăvești pe noi de puterea chinuirii iadului. Iar aducându-ne aminte de aceasta, să ne păzim de pofte și de păcate, care au fost pricină de înfricoșătoare patimi și de moartea Ta; și să iubim dreptatea și virtutea, care sunt mai plăcute Ție decât tot darul cel adus de noi. Deci, ca Cel ispitit după toate, Preabunule, singur știi cât este de mare slăbiciunea duhului și a trupului nostru și cât de puternic și viclean este vrăjmașul nostru, care umblă ca un leu, căutând pe cine să înghită; pentru aceasta nu ne lipsi pe noi de ajutorul Tău cel atotputernic; ci fii de-a pururea cu noi, păzindu-ne și acoperindu-ne, povățuindu-ne și întărindu-ne, bucurând și veselind duhul nostru. Iar noi alergând la sânul dragostei și al îndurării Tale, toată viața noastră cea vremelnică și veșnică Ție să o dăm, Stăpânului nostru, Răscumpărătorului și Domnului; Pe Care din adâncul sufletului Te rugăm, ca să ne faci pe noi cu judecățile pe care le știi, fără de împiedicare a trece calea aceasta întunecoasă a vieții pământești și a ajunge la cămara cea dumnezeiască a Ta, pe care ai făgăduit a o pregăti celor ce cred în numele Tău și urmează dumnezeieștilor Tale învățături.

Rugaciune către Dumnezeu - Duhul Sfânt

Împărate ceresc, preabunule Mângâietorule, Duhule al adevărului, Cel ce din Tatăl mai înainte de veci purcezi și întru Fiul pururea Te odihnești; Nepărtinitorule izvor al darurilor celor dumnezeiești, pe care le împarți precum voiești; Prin care și noi nevrednicii ne-am sfințit și ne-am uns în ziua botezului nostru. Caută spre rugăciunea robilor Tăi; Vino la noi și Te sălășluiește întru noi și curățește sufletele noastre, ca să putem a ne face locaș Preasfintei Treimi. Așa, o, Preabunule, nu Te scârbi de necurăția noastră, nici de rănile păcatelor; ci le tămăduiește pe ele cu ungerea Ta cea atotvindecătoare. Luminează mintea noastră, ca să cunoaștem deșărtăciunea lumii și a celor ce sunt în lume; înviază știința noastră ca neîncetat să vestească nouă ceea ce se cuvine a face și ce se cuvine a lepăda. Îndreptează și înnoiește inima noastră, ca să nu izvorască mai mult ziua și noaptea gânduri rele și pofte necuvioase. Îmblânzește trupul și stinge cu însuflarea Ta cea dătătoare de roua văpaia patimilor, prin care se întunecă în noi chipul cel preascump al lui Dumnezeu. Iar duhul lenevirii, al mâhnirii, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert, gonește-l de la noi; Și ne dă nouă duhul dragostei și al răbdării, duhul blândeții și al dreptății, ca îndreptând inimile cele slăbănogite și genunchii, fără de lenevire să călătorim pe calea sfintelor porunci; și așa, ferindu-ne de tot păcatul, și împlinind toată dreptatea, să ne învrednicim a primi sfârșit creștinesc și nerușinat și a intra în Ierusalimul cel ceresc; iar acolo a ne închina Ție, împreună cu Tatăl și cu Fiul, cântând în vecii vecilor: Treime Sfântă, slavă Ție!

Rugaciune către Preasfânta Treime

Preasfântă Treime, Stăpânie de o ființă, pricinuitoare a tot binele; Ce vom răsplăti Ție pentru toate câte ne-ai dat nouă, păcătoșilor și nevrednicilor, pe care mai înainte de a ne naște noi în lume le-ai rânduit și pentru toate cele ce ne dai fiecăruia din noi în toate zilele și pentru cele ce ai gătit nouă tuturor în veacul cel viitor? Deci se cuvenea pentru atâtea binefaceri și îndurări, să mulțumim Ție nu numai cu cuvintele, ci mai ales cu faptele, păzind și împlinind poruncile Tale; iar noi cu patimile noastre și cu obiceiurile cele rele în nenumărate păcate și fărădelegi ne-am aruncat. Pentru aceasta, cei ce suntem necurați și întinați, nu numai că nu îndrăznim a ne arăta înaintea preasfintei feței Tale celei întreit strălucitoare, ci nici preasfânt numele Tău a-l chema, de nu ai fi binevoit Însăți Tu spre a noastră mângâiere a ne vesti nouă: că pe cei drepți și curați iubești, iar pe păcătoșii care se pocăiesc îi miluiești și cu milostivire îi primești. Deci, caută, o, Dumnezeiască Treime, din înălțimea sfintei slavei Tale, asupra noastră, mult-păcătoșilor; și bunăvoința noastră, în loc de fapte bune o primește și ne dă nouă duhul pocăinței celei adevărate; ca urând tot păcatul, întru cuvioșie și dreptate până la sfârșitul vieții noastre să petrecem, făcând voia Ta cea sfântă și slăvind cu cuget curat și cu fapte bune preadulcele și preaîncuviințat numele Tău.Amin.


© 2017 ViataCrestina.org. All rights reserved.