Los Angeles: 19 Aprilie 2018
VECHIUL TESTAMENT - ESTERA
Quick Go: [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10]

CAPITOLUL 8
Răzbunarea Iudeilor.
1.În ziua aceea, regele Artaxerxe a dat reginei Estera casa lui Aman, vrăjmașul Iudeilor; iar Mardoheu a fost chemat de rege, căci Estera îi spusese că el este rudă cu ea. 
2.Și regele și-a scos inelul pe care-l luase de la Aman, și l-a dat lui Mardoheu; iar Estera a pus pe Mardoheu ispravnic peste casa lui Aman. 
3.Apoi Estera a vorbit din nou înaintea regelui, a căzut la picioarele lui, a plâns și l-a rugat să abată răutatea lui Aman Agaghitul și uneltirea lui pe care el o îndreptase împotriva Iudeilor. 
4.Atunci regele și-a întins sceptrul său cel de aur către Estera, și s-a ridicat Estera și a stat înaintea feței regelui, 
5.Și a zis: "De binevoiește regele și de am aflat eu trecere înaintea feței lui; de este drept lucrul acesta înaintea regelui și de plac eu ochilor lui, atunci să se scrie, ca să fie revocate scrisorile cele trimise după uneltirile lui Aman, fiul lui Hamadata, din țara Agag, pentru uciderea Iudeilor în toate părțile regatului; 
6.Căci cum aș putea eu să privesc nenorocirea care ar atinge pe poporul meu și cum aș putea să văd pieirea neamului meu?" 
7.Regele Artaxerxe a zis către Estera și Mardoheu: "Casa lui Aman am dat-o Esterei, iar pe el l-am spânzurat, pentru că și-a întins mâna sa asupra Iudeilor. 
8.Scrieți și voi despre Iudei ce vă place, în numele regelui și întăriți cu inelul regelui, căci scrisoarea scrisă în numele regelui și întărită cu inelul regelui nu se poate schimba". 
9.Atunci au fost chemați scriitorii regelui, în luna a treia, adică în luna Sivan, în ziua de douăzeci și trei ale lunii, și cum a poruncit Mardoheu, așa s-a scris Iudeilor și satrapilor, guvernatorilor țărilor și cârmuitorilor ținuturilor lor, de la India până la Etiopia, din cele o sută douăzeci și șapte țări; și s-a scris fiecărei țări cu scrierea ei și fiecărui popor în limba lui, și Iudeilor le-a scris cu literele lor și în limba lor. 
10.Mardoheu a scris în numele regelui Artaxerxe, scrisorile le-a pecetluit cu inelul regelui și le-a trimis prin curieri călări, pe caii din hergheliile regelui, 
11.Spunând că regele îngăduie iudeilor din fiecare cetate să se adune ca să-și apere viața lor, să bată, să ucidă și să piardă pe toți cei puternici din popor și din țară, care ar vrea să-i atace, cu femeile și cu copiii lor, iar averea lor să o jefuiască. 
12.Aceasta să se facă în toate țările lui Artaxerxe, într-o singură zi, în a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, adică a lunii Adar. Cuprinsul acestei scrisori este următorul: "Marele rege Artaxerxe, satrapilor celor o sută douăzeci și șapte de rări de la India și până la Etiopia, guvernatorilor de provincii și tuturor supușilor, credincioșilor lui, salutare. Mulți din cei răsplătiți cu cinste prin nemărginita bunătate a binefacerilor s-au trufit peste măsură și nu numai supușilor noștri caută să le facă rău, ci, neputându-și sătura mândria, încearcă să urzească uneltiri și împotriva binefăcătorilor lor, pierzând nu numai simțul recunoștinței omenești, ci, plini de trufie nebună, caută în chip nelegiuit să scape și de judecata lui Dumnezeu, Cel ce pururea toate le vede. Dar adesea și mulți, fiind îmbrăcați cu putere, ca să rânduiască lucrurile prietenilor ce s-au încrezut în ei, prin încredințările lor îi fac vinovați de vărsare de sânge nevinovat și-i supun la primejdii de neînlăturat, amăgind gândul bun și neprihănit al stăpânilor prin vorbărie vicleană și mincinoasă. Aceasta se poate vedea atât din povestirile mai vechi, cum am spus, precum și din faptele săvârșite în chip nelegiuit înaintea ochilor voștri de răutatea celor ce stăpânesc cu nevrednicie. De aceea ne îngrijim pentru viitor, ca să întocmim noi o împărăție netulburată pentru toți oamenii din lume, neîngăduind înșelătoriile, și pricinile ce ni se înfățișează judecându-le cu toată luarea aminte cuvenită. Așa Aman, fiul lui Hamadata Macedoneanul, cu adevărat străin de sângele persan și foarte departe de bunătatea noastră, fiind primit oaspete la noi, s-a învrednicit de bunăvoința pe care noi o avem către orice popor, până într-atâta, încât a fost numit părintele nostru și cinstit de toți, înfățișându-se ca a doua persoană după tronul regal. Dar fiind de o mândrie nemăsurată, a uneltit să ne lipsească pe noi de putere și de viață, iar pe salvatorul și pururea binefăcătorul nostru Mardoheu și pe nevinovata părtașă la regalitatea noastră, Estera, cu tot poporul lor, se silea prin felurite măsuri viclene să-i piardă. Astfel socotea el să ne lase fără oameni, iar împărăția persană să o dea Macedonenilor. Noi însă pe Iudei, osândiți de acest făcător de rele, la moarte, îi găsim nu răufăcători, ci oameni care trăiesc după cele mai drepte legiuiri și fii ai Dumnezeului celui viu, mare și preaînalt, Care ne-a dăruit nouă și strămoșilor noștri împărăție preafericită. De aceea bine veți face, de nu veți aduce la îndeplinire scrisorile trimise de Aman al lui Hamadata, căci el, făcând aceasta, a fost spânzurat la porțile Suzei cu toată casa, după cuvântul lui Dumnezeu, Celui ce stăpânește peste toți, Care i-a dat lui curând osânda cuvenită. Iar o copie a acestei scrisori puneți-o la vedere în tot locul, să lăsați pe Iudei să se folosească de legile lor și să-i ajutați, ca pe cei ce se vor scula asupra lor la vreme de necaz să-i poată răpune în ziua de treisprezece ale lunii a douăsprezecea, Adar, chiar în ziua aceea. Căci Dumnezeu, Cel ce stăpânește peste toți, în loc să piardă pe poporul cel ales, i-a rânduit lui această bucurie. Și voi, Iudeilor, între sărbătorile voastre vestite, sărbătoriți și această zi însemnată cu toată veselia, ca să fie de acum și să rămână în viitor pentru voi și pentru Perșii binevoitori amintirea izbăvirii voastre, iar pentru dușmanii voștri să fie amintirea pieirii lor. Fiecare cetate, sau ținut îndeobște, care nu se va conforma, se va pustii fără cruțare cu sabie și foc și va ajunge nu numai nelocuită de oameni totdeauna, ci dezgustătoare pentru fiare și păsări. 
13.Copii ale acestei scrisori să se dea în fiecare țară, ca lege, astfel ca Iudeii să fie gata pentru ziua aceea să se răzbune pe vrăjmașii lor". 
14.Curieri, călări pe cai iuți din hergheliile regelui, au alergat repede și cu mare grabă, cu porunca regelui. Porunca a fost vestită și în cetatea Suza. 
15.Mardoheu a ieșit de la rege în veșminte regești de culoare purpurie și albă și cu cunună mare de aur, iar cetatea Suza s-a bucurat și s-a veselit. 
16.La Iudei a fost atunci lumină în case, bucurie, veselie și mare prăznuire. 
17.De asemenea în toate țările, prin toate cetățile și în toate locurile unde ajunsese scrisoarea cu porunca regelui, a fost bucurie, veselie, ospețe și prăznuire la Iudei. Chiar și dintre popoarele țării mulți se făcură Iudei, pentru că-i cuprinsese frica de Iudei. 

© 2018 ViataCrestina.org. All rights reserved.