VECHIUL TESTAMENT - CARTEA LUI IOV
|
Quick Go: [1]
[2]
[3]
[4]
[5]
[6]
[7]
[8]
[9]
[10]
[11]
[12]
[13]
[14]
[15]
[16]
[17]
[18]
[19]
[20]
[21]
[22]
[23]
[24]
[25]
[26]
[27]
[28]
[29]
[30]
[31]
[32]
[33]
[34]
[35]
[36]
[37]
[38]
[39]
[40]
[41]
[42]
|
CAPITOLUL 7 Iov se tânguiește de ticăloșia omului.
|
1. | Oare omul pe pământ nu este ca într-o slujbă ostășească și zilele lui nu sunt ca zilele unui simbriaș? |
2. | El este asemenea robului care suspină după umbră, asemenea năimitului care-și așteaptă simbria. |
3. | Astfel și eu am avut parte de luni de durere, și mi-au fost date nopți de suferință. |
4. | Dacă mă culc, zic: Când va veni ziua? Dacă mă scol, mă întreb: Când va veni seara? Și sunt năpădit de fel de fel de arătări până la asfințit. |
5. | Trupul meu e plin de păduchi și de solzi de murdărie; pielea mea crapă și se zbârcește. |
6. | Zilele mele au fost mai grabnice ca suveica și s-au isprăvit, fiindcă firul s-a terminat. |
7. | Adu-ți aminte, Doamne, că viața mea e o suflare, că ochiul meu nu va mai vedea fericirea. |
8. | Ochiul celui ce mă vedea nu mă va mai zări; ochii Tăi mă vor căuta, dar eu nu voi mai fi. |
9. | Negura se risipește, piere, tot astfel cel ce coboară în iad nu mai vine înapoi. |
10. | Nu se mai înapoiază în casa sa și locuința sa nu-l mai cunoaște. |
11. | Drept aceea nu voi pune strajă gurii mele, ci voi vorbi întru deznădejdea duhului meu și mă voi plânge întru amărăciunea inimii mele. |
12. | Sunt eu, oare, oceanul sau balaurul din ocean, ca să pui să mă păzească? |
13. | Când gândesc: Patul meu mă va odihni, culcușul meu îmi va alina durerile, |
14. | Atunci Tu mă spăimântezi cu vise și mă îngrozești cu năluciri. |
15. | Pentru aceea, sufletul meu ar vrea mai bine ștreangul, mai bine moartea decât aceste chinuri. |
16. | Mă isprăvesc, nu voi trăi în veac; lasă-mă, căci zilele mele sunt o suflare. |
17. | Ce este omul, ca să-ți bați capul cu el și ca să-i dai luarea Ta aminte? |
18. | De ce îl cercetezi în fiecare dimineață și de ce îl urmărești în orice clipă? |
19. | Când vei înceta să mă privești? Când îmi vei da răgaz să-mi înghit saliva? |
20. | Dacă am greșit, ce ți-am făcut ție, Păzitorule de oameni? De ce m-ai luat țintă pentru săgețile Tale și de ce ți-am ajuns povară? |
21. | De ce nu îngădui greșeala mea și nu lași să treacă fărădelegea mea? Degrabă mă voi culca în țărână; mă vei căuta, dar nu mă vei mai găsi". |