VECHIUL TESTAMENT - PSALMII
|
| Quick Go: [1]
[2]
[3]
[4]
[5]
[6]
[7]
[8]
[9]
[10]
[11]
[12]
[13]
[14]
[15]
[16]
[17]
[18]
[19]
[20]
[21]
[22]
[23]
[24]
[25]
[26]
[27]
[28]
[29]
[30]
[31]
[32]
[33]
[34]
[35]
[36]
[37]
[38]
[39]
[40]
[41]
[42]
[43]
[44]
[45]
[46]
[47]
[48]
[49]
[50]
[51]
[52]
[53]
[54]
[55]
[56]
[57]
[58]
[59]
[60]
[61]
[62]
[63]
[64]
[65]
[66]
[67]
[68]
[69]
[70]
[71]
[72]
[73]
[74]
[75]
[76]
[77]
[78]
[79]
[80]
[81]
[82]
[83]
[84]
[85]
[86]
[87]
[88]
[89]
[90]
[91]
[92]
[93]
[94]
[95]
[96]
[97]
[98]
[99]
[100]
[101]
[102]
[103]
[104]
[105]
[106]
[107]
[108]
[109]
[110]
[111]
[112]
[113]
[114]
[115]
[116]
[117]
[118]
[119]
[120]
[121]
[122]
[123]
[124]
[125]
[126]
[127]
[128]
[129]
[130]
[131]
[132]
[133]
[134]
[135]
[136]
[137]
[138]
[139]
[140]
[141]
[142]
[143]
[144]
[145]
[146]
[147]
[148]
[149]
[150]
[151]
|
PSALMUL 101
Rugăciunea unui necăjit
|
| 1. | Doamne, auzi rugăciunea mea, și strigarea mea la Tine să ajungă! |
| 2. | Să nu întorci fața Ta de la mine; în orice zi mă necăjesc, pleacă spre mine urechea Ta! |
| 3. | în orice zi Te voi chema, degrabă auzi-mă! |
| 4. | Că s-au stins ca fumul zilele mele și oasele mele ca uscăciunea s-au făcut. |
| 5. | Rănită este inima mea și s-a uscat ca iarba; că am uitat să-mi mănânc pâinea mea. |
| 6. | De glasul suspinului meu, osul meu s-a lipit de carnea mea. |
| 7. | Asemănatu-m-am cu pelicanul din pustiu; ajuns-am ca bufnița din dărâmături. |
| 8. | Privegheat-am și am ajuns ca o pasăre singuratică pe acoperiș. |
| 9. | Toată ziua m-au ocărât vrăjmașii mei și cei ce mă lăudau, împotriva mea se jurau. |
| 10. | Că cenușă am mâncat, în loc de pâine, și băutura mea cu plângere am amestecat-o, |
| 11. | Din pricina urgiei Tale și a mâniei Tale; că ridicându-mă eu, m-ai surpat. |
| 12. | Zilele mele ca umbra s-au plecat și eu ca iarba m-am uscat. |
| 13. | Iar Tu, Doamne, în veac rămâi și pomenirea Ta din neam în neam. |
| 14. | Sculându-Te, vei milui Sionul, că vremea este să-l miluiești pe el, că a venit vremea. |
| 15. | Că au iubit robii Tăi pietrele lui și de țărâna lui le va fi milă. |
| 16. | și se vor teme neamurile de numele Domnului și toți împărații pământului de slava Ta. |
| 17. | Că va zidi Domnul Sionul și se va arăta întru slava Sa. |
| 18. | Căutat-a spre rugăciunea celor smeriți și n-a disprețuit cererea lor. |
| 19. | Să se scrie acestea pentru neamul ce va să vină și poporul ce se zidește va lăuda pe Domnul; |
| 20. | Că a privit din înălțimea cea sfântă a Lui, Domnul din cer pe pământ a privit, |
| 21. | Ca să audă suspinul celor ferecați, să dezlege pe fiii celor omorâți, |
| 22. | Să vestească în Sion numele Domnului și lauda Lui în Ierusalim, |
| 23. | Când se vor aduna popoarele împreună și împărățiile ca să slujească Domnului. |
| 24. | Zis-am către Dumnezeu în calea tăriei Lui: Vestește-mi puținătatea zilelor mele. |
| 25. | Nu mă lua la jumătatea zilelor mele, că anii Tăi, Doamne, sunt din neam în neam. |
| 26. | Dintru început Tu, Doamne, pământul l-ai întemeiat și lucrul mâinilor Tale, sunt cerurile. |
| 27. | Acelea vor pieri, iar Tu vei rămâne și toți ca o haină se vor învechi și ca un veșmânt îi vei schimba și se vor schimba. |
| 28. | Dar Tu același ești și anii Tăi nu se vor împuțina. |
| 29. | Fiii robilor Tăi vor locui pământul lor și seminția lor în veac va propăși. |
