VECHIUL TESTAMENT - PSALMII
|
Quick Go: [1]
[2]
[3]
[4]
[5]
[6]
[7]
[8]
[9]
[10]
[11]
[12]
[13]
[14]
[15]
[16]
[17]
[18]
[19]
[20]
[21]
[22]
[23]
[24]
[25]
[26]
[27]
[28]
[29]
[30]
[31]
[32]
[33]
[34]
[35]
[36]
[37]
[38]
[39]
[40]
[41]
[42]
[43]
[44]
[45]
[46]
[47]
[48]
[49]
[50]
[51]
[52]
[53]
[54]
[55]
[56]
[57]
[58]
[59]
[60]
[61]
[62]
[63]
[64]
[65]
[66]
[67]
[68]
[69]
[70]
[71]
[72]
[73]
[74]
[75]
[76]
[77]
[78]
[79]
[80]
[81]
[82]
[83]
[84]
[85]
[86]
[87]
[88]
[89]
[90]
[91]
[92]
[93]
[94]
[95]
[96]
[97]
[98]
[99]
[100]
[101]
[102]
[103]
[104]
[105]
[106]
[107]
[108]
[109]
[110]
[111]
[112]
[113]
[114]
[115]
[116]
[117]
[118]
[119]
[120]
[121]
[122]
[123]
[124]
[125]
[126]
[127]
[128]
[129]
[130]
[131]
[132]
[133]
[134]
[135]
[136]
[137]
[138]
[139]
[140]
[141]
[142]
[143]
[144]
[145]
[146]
[147]
[148]
[149]
[150]
[151]
|
PSALMUL 118 Aliluia.
|
1. | Fericiți cei fără prihană în cale, care umblă în legea Domnului. |
2. | Fericiți cei ce păzesc poruncile Lui și-L caută cu toată inima lor, |
3. | Că n-au umblat în căile Lui cei ce lucrează fărădelegea. |
4. | Tu ai poruncit ca poruncile Tale să fie păzite foarte. |
5. | O, de s-ar îndrepta căile mele, ca să păzesc poruncile Tale! |
6. | Atunci nu mă voi rușina când voi căuta spre toate poruncile Tale. |
7. | Lăuda-Te-voi întru îndreptarea inimii, ca să învăț judecățile dreptății Tale. |
8. | Îndreptările Tale voi păzi; nu mă părăsi până în sfârșit. |
9. | Prin ce își va îndrepta tânărul calea sa? Prin păzirea cuvintelor Tale. |
10. | Cu toată inima Te-am căutat pe Tine; să nu mă lepezi de la poruncile Tale. |
11. | În inima mea am ascuns cuvintele Tale, ca să nu greșesc ție. |
12. | Binecuvântat ești, Doamne, învață-mă îndreptările Tale. |
13. | Cu buzele am rostit toate judecățile gurii Tale. |
14. | În calea mărturiilor Tale m-am desfătat ca de toată bogăția. |
15. | La poruncile Tale voi cugeta și voi cunoaște căile Tale. |
16. | La îndreptările Tale voi cugeta și nu voi uita cuvintele Tale. |
17. | Răsplătește robului Tău! Voi trăi și voi păzi poruncile Tale. |
18. | Deschide ochii mei și voi cunoaște minunile din legea Ta. |
19. | Străin sunt eu pe pământ, să nu ascunzi de la mine poruncile Tale. |
20. | Aprins e sufletul meu de dorirea judecăților Tale, în toată vremea. |
21. | Certat-ai pe cai mândri; blestemați sunt cei ce se abat de la poruncile Tale. |
22. | Ia de la mine ocara și defăimarea, că mărturiile Tale am păzit. |
23. | Pentru că au șezut căpeteniile și pe mine mă cleveteau, iar robul Tău cugeta la îndreptările Tale. |
24. | Că mărturiile Tale sunt cugetarea mea, iar îndreptările Tale, sfatul meu. |
25. | Lipitu-s-a de pământ sufletul meu; viază-mă, după cuvântul Tău. |
26. | Vestit-am căile mele și m-ai auzit; învață-mă îndreptările Tale. |
27. | Fă să înțeleg calea îndreptărilor Tale și voi cugeta la minunile Tale. |
28. | Istovitu-s-a sufletul meu de supărare; întărește-mă întru cuvintele Tale. |
29. | Depărtează de la mine calea nedreptății și cu legea Ta mă miluiește. |
30. | Calea adevărului am ales și judecățile Tale nu le-am uitat. |
31. | Lipitu-m-am de mărturiile Tale, Doamne, să nu mă rușinezi. |
32. | Pe calea poruncilor Tale am alergat când ai lărgit inima mea. |
33. | Lege pune mie, Doamne, calea îndreptărilor Tale și o voi păzi pururea. |
34. | Înțelepțește-mă și voi căuta legea Ta și o voi păzi cu toată inima mea. |
35. | Povățuiește-mă pe cărarea poruncilor Tale, că aceasta am voit. |
36. | Pleacă inima mea la mărturiile Tale și nu la lăcomie. |
37. | Întoarce ochii mei ca să nu vadă deșertăciunea; în calea Ta viază-mă. |
38. | Împlinește robului Tău cuvântul Tău, care este pentru cei ce se tem de Tine. |
39. | Îndepărtează ocara, de care mă tem, căci judecățile Tale sunt bune. |
40. | Iată, am dorit poruncile Tale; întru dreptatea Ta viază-mă. |
41. | Să vină peste mine mila Ta, Doamne, mântuirea Ta, după cuvântul Tău, |
42. | Și voi răspunde cuvânt celor ce mă ocărăsc, că am nădăjduit în cuvintele Tale. |
43. | Să nu îndepărtezi din gura mea cuvântul adevărului, până în sfârșit, că întru judecățile Tale am nădăjduit, |
44. | Și voi păzi legea Ta pururea, în veac și în veacul veacului. |
45. | Am umblat întru lărgime, că poruncile Tale am căutat. |
46. | Am vorbit despre mărturiile Tale, înaintea împăraților, și nu m-am rușinat. |
47. | Am cugetat la poruncile Tale pe care le-am iubit foarte. |
48. | Am ridicat mâinile mele la poruncile Tale, pe care le-am iubit și am cugetat la îndreptările Tale. |
49. | Adu-Ți aminte de cuvântul Tău, către robul Tău, întru care mi-ai dat nădejde. |
50. | Aceasta m-a mângâiat întru smerenia mea, că cuvântul Tău m-a viat. |
51. | Cei mândri m-au batjocorit peste măsură, dar de la legea Ta nu m-am abătut. |
52. | Adusu-mi-am aminte de judecățile Tale cele din veac, Doamne, și m-am mângâiat. |
53. | Mâhnire m-a cuprins din pricina păcătoșilor, care părăsesc legea Ta. |
54. | Cântate erau de mine îndreptările Tale, în locul pribegiei mele. |
55. | Adusu-mi-am aminte de numele Tău, Doamne, și am păzit legea Ta. |
56. | Aceasta s-a făcut mie, că îndreptările Tale am căutat. |
57. | Partea mea ești, Doamne, zis-am să păzesc legea Ta. |
58. | Rugatu-m-am feței Tale, din toată inima mea, miluiește-mă după cuvântul Tău. |
59. | Cugetat-am la căile Tale și am întors picioarele mele la mărturiile Tale. |
60. | Gata am fost și nu m-am tulburat să păzesc poruncile Tale. |
61. | Funiile păcătoșilor s-au înfășurat împrejurul meu, dar legea Ta n-am uitat. |
62. | La miezul nopții m-am sculat ca să Te laud pe Tine, pentru judecățile dreptății Tale. |
63. | Părtaș sunt cu toți cei ce se tem de Tine și păzesc poruncile Tale. |
64. | De mila Ta, Doamne, este plin pământul; îndreptările Tale mă învață. |
65. | Bunătate ai făcut cu robul Tău, Doamne, după cuvântul Tău. |
66. | Învață-mă bunătatea, învățătura și cunoștința, că în poruncile Tale am crezut. |
67. | Mai înainte de a fi umilit, am greșit; pentru aceasta cuvântul Tău am păzit. |
68. | Bun ești Tu, Doamne, și întru bunătatea Ta, învață-mă îndreptările Tale. |
69. | Înmulțitu-s-a asupra mea nedreptatea celor mândri, iar eu cu toată inima mea voi cerceta poruncile Tale. |
70. | Închegatu-s-a ca grăsimea inima lor, iar eu cu legea Ta m-am desfătat. |
71. | Bine este mie că m-ai smerit, ca să învăț îndreptările Tale. |
72. | Bună-mi este mie legea gurii Tale, mai mult decât mii de comori de aur și argint. |
73. | Mâinile Tale m-au făcut și m-au zidit, înțelepțește-mă și voi învăța poruncile Tale. |
74. | Cei ce se tem de Tine mă vor vedea și se vor veseli, că în cuvintele Tale am nădăjduit. |
75. | Cunoscut-am, Doamne, că drepte sunt judecățile Tale și întru adevăr m-ai smerit. |
76. | Facă-se dar, mila Ta, ca să mă mângâie, după cuvântul Tău, către robul Tău. |
77. | Să vină peste mine îndurările Tale și voi trăi, că legea Ta cugetarea mea este. |
78. | Să se rușineze cei mândri, că pe nedrept m-au nedreptățit; iar eu voi cugeta la poruncile Tale. |
79. | Să se întoarcă spre mine cei ce se tem de Tine și cei ce cunosc mărturiile Tale. |
80. | Să fie inima mea fără prihană întru îndreptările Tale, ca să nu mă rușinez. |
81. | Se topește sufletul meu după mântuirea Ta; în cuvântul Tău am nădăjduit. |
82. | Sfârșitu-s-au ochii mei după cuvântul Tău, zicând: "Când mă vei mângâia?" |
83. | Că m-am făcut ca un foale la fum, dar îndreptările Tale nu le-am uitat. |
84. | Câte sunt zilele robului Tău? Când vei judeca pe cei ce mă prigonesc? |
85. | Spusu-mi-au călcătorii de lege deșertăciuni, dar nu sunt ca legea Ta, Doamne. |
86. | Toate poruncile Tale sunt adevăr; pe nedrept m-au prigonit. Ajută-mă! |
87. | Puțin a fost de nu m-am sfârșit pe pământ, dar eu n-am părăsit poruncile Tale. |
88. | După mila Ta viază-mă și voi păzi mărturiile gurii mele. |
89. | În veac, Doamne, cuvântul Tău rămâne în cer; |
90. | În neam și în neam adevărul Tău. Întemeiat-ai pământul și rămâne. |
91. | După rânduiala Ta rămâne ziua, că toate sunt slujitoare ție. |
92. | De n-ar fi fost legea Ta gândirea mea, atunci aș fi pierit intru necazul meu. |
93. | În veac nu voi uita îndreptările Tale, că într-însele m-ai viat, Doamne. |
94. | Al Tău sunt eu, mântuiește-mă, că îndreptările Tale am căutat. |
95. | Pe mine m-au așteptat păcătoșii ca să mă piardă. Mărturiile Tale am priceput. |
96. | La tot lucrul desăvârșit am văzut sfârșit, dar porunca Ta este fără de sfârșit. |
97. | Că am iubit legea Ta, Doamne, ea toată ziua cugetarea mea este. |
98. | Mai mult decât pe vrăjmașii mei mai înțelepțit cu porunca Ta, că în veac a mea este. |
99. | Mai mult decât învățătorii mei am priceput, că la mărturiile Tale gândirea mea este. |
100. | Mai mult decât bătrânii am înțeles, că poruncile Tale am căutat. |
101. | De la toată calea cea rea mi-am oprit picioarele mele, ca să păzesc cuvintele Tale. |
102. | De la judecățile Tale nu m-am abătut, că Tu ai pus mie lege. |
103. | Cât sunt de dulci limbii mele, cuvintele Tale, mai mult decât mierea, în gura mea! |
104. | Din poruncile Tale m-am făcut priceput; pentru aceasta am urât toată calea nedreptății. |
105. | Făclie picioarelor mele este legea Ta și lumină cărărilor mele. |
106. | Juratu-m-am și m-am hotărât să păzesc judecățile dreptății Tale. |
107. | Umilit am fost până în sfârșit: Doamne, viază-mă, după cuvântul Tău. |
108. | Cele de bunăvoie ale gurii mele binevoiește-le Doamne, și judecățile Tale mă învață. |
109. | Sufletul meu în mâinile Tale este pururea și legea Ta n-am uitat. |
110. | Pusu-mi-au păcătoșii cursă mie, dar de la poruncile Tale n-am rătăcit. |
111. | Moștenit-am mărturiile Tale în veac, că bucurie inimii mele sunt ele. |
112. | Plecat-am inima mea ca să fac îndreptările Tale în veac spre răsplătire. |
113. | Pe călcătorii de lege am urât și legea Ta am iubit. |
114. | Ajutorul meu și sprijinitorul meu ești Tu, în cuvântul Tău am nădăjduit. |
115. | Depărtați-vă de la mine cei ce vicleniți și voi cerceta poruncile Dumnezeului meu. |
116. | Apără-mă, după cuvântul Tău, și mă viază și să nu-mi dai de rușine așteptarea mea. |
117. | Ajută-mă și mă voi mântui și voi cugeta la îndreptările Tale, pururea. |
118. | Defăimat-ai pe toți cei ce se depărtează de la îndreptările Tale, pentru că nedrept este gândul lor. |
119. | Socotit-am călcători de lege pe toți păcătoșii pământului; pentru aceasta am iubit mărturiile Tale, pururea. |
120. | Străpunge cu frica Ta trupul meu, că de judecățile Tale m-am temut. |
121. | Făcut-am judecată și dreptate; nu mă da pe mâna celor ce-mi fac strâmbătate. |
122. | Primește pe robul Tău în bunătate, ca să nu mă clevetească cei mândri. |
123. | Sfârșitu-sau ochii mei după mântuirea Ta și după cuvântul dreptății Tale. |
124. | Fă cu robul Tău, după mila Ta, și îndreptările Tale mă învață. |
125. | Robul Tău sunt eu; înțelepțește-mă și voi cunoaște mărturiile Tale. |
126. | Vremea este să lucreze Domnul, că oamenii au stricat legea Ta. |
127. | Pentru aceasta am iubit poruncile Tale, mai mult decât aurul și topazul. |
128. | Pentru aceasta spre toate poruncile Tale m-am îndreptat, toată calea nedreaptă am urât. |
129. | Minunate sunt mărturiile Tale, pentru aceasta le-a cercetat pe ele sufletul meu. |
130. | Arătarea cuvintelor Tale luminează și înțelepțește pe prunci. |
131. | Gura mea am deschis și am aflat, că de poruncile Tale am dorit. |
132. | Caută spre mine și mă miluiește, după judecata Ta, fală de cei ce iubesc numele Tău. |
133. | Pașii mei îndreptează-i după cuvântul Tău, și să nu mă stăpânească nici o fărădelege. |
134. | Izbăvește-mă de clevetirea oamenilor și voi păzi poruncile Tale. |
135. | Fața Ta arat-o robului Tău și mă învață poruncile Tale. |
136. | Izvoare de apă s-au coborât din ochii mei, pentru că n-am păzit legea Ta. |
137. | Drept ești, Doamne, și drepte sunt judecățile Tale. |
138. | Poruncit-ai cu dreptate mărturiile Tale și cu tot adevărul. |
139. | Topitu-m-a râvna casei Tale, că au uitat cuvintele Tale vrăjmașii mei. |
140. | Lămurit cu foc este cuvântul Tău foarte și robul Tău l-a iubit pe el. |
141. | Tânăr sunt eu și defăimat, dar îndreptările Tale nu le-am uitat. |
142. | Dreptatea Ta este dreptate în veac și legea Ta adevărul. |
143. | Necazuri și nevoi au dat peste mine, dar poruncile Tale sunt gândirea mea. |
144. | Drepte sunt mărturiile Tale, în veac; înțelepțește-mă și voi fi viu. |
145. | Strigat-am cu toată inima mea: Auzi-mă, Doamne! Îndreptările Tale voi căuta. |
146. | Strigat-am către Tine, mântuiește-mă, și voi păzi mărturiile Tale. |
147. | Din zori m-am sculat și am strigat; intru cuvintele Tale am nădăjduit. |
148. | Deschis-am ochii mei dis-de-dimineață, ca să cuget la cuvintele Tale. |
149. | Glasul meu auzi-l, Doamne, după mila Ta; după judecata Ta mă viază. |
150. | Apropiatu-s-au cei ce mă prigonesc cu fărădelege, dar de la legea Ta s-au îndepărtat. |
151. | Aproape ești Tu, Doamne, și toate poruncile Tale sunt adevărul. |
152. | Din început am cunoscut, din mărturiile Tale, că în veac le-ai întemeiat pe ele. |
153. | Vezi smerenia mea și mă scoate, că legea Ta n-am uitat. |
154. | Judecă pricina mea și mă izbăvește; după cuvântul Tău, fă-mă viu. |
155. | Departe de păcătoși este mântuirea, că îndreptările Tale n-au căutat. |
156. | Îndurările Tale multe sunt Doamne; după judecata Ta mă viază. |
157. | Mulți sunt cei ce mă prigonesc și mă necăjesc, dar de la mărturiile Tale nu m-am abătut. |
158. | Văzut-am pe cei nepricepuți și mă sfârșeam, că n-au păzit cuvintele Tale. |
159. | Vezi că poruncile Tale am iubit, Doamne; intru mila Ta mă viază. |
160. | Începutul cuvintelor Tale este adevărul și veșnice toate judecățile dreptății Tale. |
161. | Căpeteniile m-au prigonit în zadar; iar de cuvintele Tale s-a înfricoșat inima mea. |
162. | Bucura-mă-voi de cuvintele Tale, ca cel ce a aflat comoară mare. |
163. | Nedreptatea am urât și am disprețuit, iar legea Ta am iubit. |
164. | De șapte ori pe zi Te-am lăudat pentru judecățile dreptății Tale. |
165. | Pace multă au cei ce iubesc legea Ta și nu se smintesc. |
166. | Așteptat-am mântuirea Ta, Doamne, și poruncile Tale am iubit. |
167. | Păzit-a sufletul meu mărturiile Tale și le-a iubit foarte. |
168. | Păzit-am poruncile Tale și mărturiile Tale, că toate căile mele înaintea Ta sunt, Doamne. |
169. | Să se apropie rugăciunea mea înaintea Ta, Doamne; după cuvântul Tău mă înțelepțește. |
170. | Să ajungă cererea mea înaintea Ta, Doamne; după cuvântul Tău mă izbăvește. |
171. | Să răspândească buzele mele laudă, că m-ai învățat îndreptările Tale. |
172. | Rosti-va limba mea cuvintele Tale, că toate poruncile Tale sunt drepte. |
173. | Mina Ta să mă izbăvească, că poruncile Tale am ales. |
174. | Dorit-am mântuirea Ta, Doamne, și legea Ta cugetarea mea este. |
175. | Viu va fi sufletul meu și Te va lăuda și judecățile Tale îmi vor ajuta mie. |
176. | Rătăcit-am ca o oaie pierdută; caută pe robul Tău, că poruncile Tale nu le-am uitat. |