VECHIUL TESTAMENT - IEȘIREA - A DOUA CARTE A LUI MOISE
|
Quick Go: [1]
[2]
[3]
[4]
[5]
[6]
[7]
[8]
[9]
[10]
[11]
[12]
[13]
[14]
[15]
[16]
[17]
[18]
[19]
[20]
[21]
[22]
[23]
[24]
[25]
[26]
[27]
[28]
[29]
[30]
[31]
[32]
[33]
[34]
[35]
[36]
[37]
[38]
[39]
[40]
|
CAPITOLUL 32 Vițelul de aur.
|
1. | Văzând însă poporul că Moise întârzie a se pogorî din munte, s-a adunat la Aaron și i-a zis: "Scoală și ne fă dumnezei, care să meargă înaintea noastră, căci cu omul acesta, cu Moise, care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce s-a întâmplat". |
2. | Iar Aaron le-a zis: "Scoateți cerceii de aur din urechile femeilor voastre, ale feciorilor voștri și ale fetelor voastre și-i aduceți la mine". |
3. | Atunci tot poporul a scos cerceii cei de aur din urechile alor săi și i-a adus la Aaron. |
4. | Luându-i din mâinile lor, i-a turnat în tipar și a făcut din ei un vițel turnat și l-a cioplit cu dalta. Iar ei au zis: "Iată, Israele, dumnezeul tău, care te-a scos din țara Egiptului! |
5. | Văzând aceasta, Aaron a zidit înaintea lui un jertfelnic; și a strigat Aaron și a zis: "Mâine este sărbătoarea Domnului!" |
6. | A doua zi s-au sculat ei de dimineață și au adus arderi de tot și jertfe de pace; apoi a șezut poporul de a mâncat și a băut și pe urmă s-a sculat și a jucat. |
7. | Atunci a zis Domnul către Moise: "Grăbește de te pogoară de aici, căci poporul tău, pe care l-ai scos din țara Egiptului, s-a răzvrătit. |
8. | Curând s-au abătut de la calea pe care le-am poruncit-o, și-au făcut un vițel turnat și s-au închinat la el, aducându-i jertfe și zicând: "Iată, Israele, dumnezeul tău, care te-a scos din țara Egiptului!" |
9. | Și a mai zis Domnul către Moise: "Eu Mă uit la poporul acesta și văd că este popor tare de cerbice; |
10. | Lasă-Mă dar acum să se aprindă mânia Mea asupra lor, să-i pierd și să fac din tine un popor mare!" |
11. | Moise însă a rugat pe Domnul Dumnezeul său și a zis: "Să nu se aprindă, Doamne, mânia Ta asupra poporului Tău, pe care l-ai scos din țara Egiptului cu putere mare și cu brațul Tău cel înalt, |
12. | Ca nu cumva să zică Egiptenii: I-a dus la pieire, ca să-i ucidă în munți și să-i șteargă de pe fala pământului. Întoarce-Ți iuțimea mâniei Tale, milostivește-Te și nu căuta la răutatea poporului Tău. |
13. | Adu-ți aminte de Avraam, de Isaac și de Iacov, robii Tăi, cărora Te-ai jurat Tu pe Tine Însuți, zicând: Voi înmulți foarte tare neamul vostru, ca stelele cerului; și tot pământul acesta, de care v-am vorbit, îl voi da urmașilor voștri și-l vor stăpâni în veci!" |
14. | Atunci a abătut Domnul pieirea ce zisese s-o aducă asupra poporului Său. |
15. | După aceea Moise, întorcându-se; s-a pogorât din munte, cu cele două table ale legii în mână, scrise pe amândouă părțile lor - pe o parte și pe alta erau scrise. |
16. | Tablele acestea erau lucrul lui Dumnezeu și scrierea era scrierea lui Dumnezeu, săpată pe table. |
17. | Atunci, auzind Iosua glasul poporului răsunând, a zis către Moise: "În tabără se aud strigăte de război". |
18. | Iar Moise a zis: "Acesta nu este glas de biruitori, nici glas de biruiți; ci eu aud glas de oameni beli". |
19. | Iar după ce s-a apropiat de tabără, el a văzut vițelul și jocurile și, aprinzându-se de mânie, a aruncat din mâinile sale cele două table și le-a sfărâmat sub munte. |
20. | Apoi luând vițelul, pe care-l făcuseră ei, l-a ars în foc, l-a făcut pulbere și, presărându-l în apă, a dat-o să o bea fiii lui Israel. |
21. | După aceea a zis către Aaron: "Ce ti-a făcut poporul acesta, de l-ai vârât într-un păcat așa de mare?" |
22. | Iar Aaron a răspuns lui Moise: "Să nu se aprindă mânia domnului meu! Tu știi pe poporul acesta că e răzvrătitor. |
23. | Căci ei mi-au zis: Fă-ne dumnezei, care să meargă înaintea noastră, căci cu omul acesta, cu Moise, care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce s-a întâmplat. |
24. | Atunci eu le-am zis: Cine are aur să-l scoată. Și ei l-au scos și mi l-au dat mie și eu l-am aruncat în foc și a ieșit acest vițel". |
25. | Moise, văzând că poporul acesta e neînfrânat, căci Aaron îngăduise să ajungă neînfrânat și de râs înaintea dușmanilor lui, |
26. | A stat la intrarea taberei și a zis: "Cine este pentru Domnul să vină la mine!" Și s-au adunat la el toți fiii lui Levi. |
27. | Iar Moise le-a zis: "Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Să-și încingă fiecare din voi sabia sa la șold și străbătând tabăra de la o intrare până la cealaltă, înainte și înapoi, să ucidă fiecare pe fratele său, pe prietenul său și pe aproapele său". |
28. | Și au făcut fiii lui Levi după cuvântul lui Moise. În ziua aceea au căzut din popor ca la trei mii de oameni. |
29. | Căci Moise le zisese fiilor lui Levi: "Afierosiți-vă astăzi mâinile voastre Domnului, fiecare prin fiul său sau prin fratele său, ca să vă trimită El astăzi binecuvântare!" |
30. | Iar a doua zi a zis Moise către popor: "Ați făcut păcat mare; mă voi sui acum la Domnul să văd nu cumva voi șterge păcatul vostru". |
31. | Și s-a întors Moise la Domnul și a zis: "O, Doamne, poporul acesta a săvârșit păcat mare, făcându-și dumnezeu de aur. |
32. | Rogu-mă acum, de vrei să le ierți păcatul acesta, iartă-i; iar de nu, șterge-mă și pe mine din cartea Ta, în care m-ai scris!" |
33. | Zis-a Domnul către Moise: "Pe acela care a greșit înaintea Mea îl voi șterge din cartea Mea. |
34. | Iar acum mergi și du poporul acesta la locul unde ți-am zis. Iată îngerul Meu va merge înaintea ta și în ziua cercetării Mele voi pedepsi păcatul lor". |
35. | Astfel a lovit Domnul poporul, pentru vițelul ce își făcuse, pe care-l turnase Aaron. |