VECHIUL TESTAMENT - PILDELE LUI SOLOMON
|
Quick Go: [1]
[2]
[3]
[4]
[5]
[6]
[7]
[8]
[9]
[10]
[11]
[12]
[13]
[14]
[15]
[16]
[17]
[18]
[19]
[20]
[21]
[22]
[23]
[24]
[25]
[26]
[27]
[28]
[29]
[30]
[31]
|
CAPITOLUL 14 Lauda iscusinței în viață.
|
1. | Femeile înțelepte zidesc casa, iar cele nebune o dărâmă cu mâna lor. |
2. | Cel ce umblă întru dreptate se teme de Domnul, iar cel ce umblă pe căi strâmbe îl disprețuiește. |
3. | În gura celui nebun este varga mândriei lui; buzele pe cei înțelepți îi păzesc. |
4. | Unde nu sunt boi, staulul este gol, însă puterea boilor aduce mult folos. |
5. | Martorul care grăiește adevărul nu minte, iar martorul mincinos spune numai minciuni. |
6. | Batjocoritorul caută înțelepciunea și nu o găsește, iar pentru cel priceput știința este ușoară. |
7. | Fugi dinaintea omului fără de minte, căci tu știi că nu este nici o știință pe buzele lui. |
8. | Înțelepciunea omului chibzuit este de a-și înțelege calea lui; iar nebunia celor neînțelepți este înșelăciune. |
9. | Nebunul își bate joc de jertfa pentru păcat, însă între oamenii drepți este bună înțelegere. |
10. | Inima cunoaște amărăciunile sale, iar un străin nu poate împărți bucuriile ei. |
11. | Casa celor fără de lege va fi distrusă, iar cortul celor drepți va înflori. |
12. | Unele căi par drepte în ochii omului, dar sfârșitul lor sunt căile morții. |
13. | Chiar când râdem, inima se întristează; bucuria se sfârșește prin plângere. |
14. | Nelegiuitul se va sătura de căile sale și omul bun de roadele sale. |
15. | Omul simplu crede toate vorbele; omul înțelept veghează pașii săi. |
16. | Înțeleptul se teme și se ferește de rău, iar cel fără de minte își iese din fire și se simte la adăpost. |
17. | Cel iute la mânie săvârșește nebunii, iar cel cumpănit se stăpânește. |
18. | Cei nepricepuți au parte de nebunie, pe când cei înțelepți sunt încununați cu știință. |
19. | Cei răi se pleacă înaintea celor buni și cei nelegiuiți stau la porțile celor drepți. |
20. | Săracul este disprețuit chiar și de prietenul lui, pe când prietenii celui bogat sunt fără de număr. |
21. | Cel care nu bagă în seamă pe prietenul său săvârșește un păcat; iar cel ce se îndură de sărmani e fericit. |
22. | Cu adevărat rătăcesc cei ce plănuiesc fărădelegea, iar cei ce cugetă la lucruri bune au parte de milostivire și de adevăr. |
23. | Orice osteneală duce la îndestulare, iar cuvintele fără rost la lipsă. |
24. | Bogăția este o cunună pentru cei înțelepți; iar coroana color nebuni este nebunia. |
25. | Martorul drept scapă suflete, iar cel viclean spune numai minciuni. |
26. | Întru frica lui Dumnezeu este nădejdea celui tare; fiii lui afla-vor (acolo) un liman. |
27. | Frica de Dumnezeu este un izvor de viață, ca să putem scăpa de cursele morții. |
28. | Strălucirea unui rege se sprijină pe mulțimea poporului, iar lipsa de supuși este pieirea prințului. |
29. | Cel încet la mânie este bogat în înțelepciune, iar cel ce se mânie degrabă își dă pe față nebunia. |
30. | O inimă fără patimă este viața trupului, pe când pornirea pătimașă este ca un cariu în oase. |
31. | Cel care apasă pe cel sărman defaimă pe Ziditorul lui, dar cel ce are milă de sărac Îl cinstește. |
32. | Cel fără de lege este răsturnat de răutatea lui, iar cel drept găsește scăpare în neprihănirea lui. |
33. | Înțelepciunea sălășluiește în inima celui înțelept, iar în inima celor nebuni nu se arată. |
34. | Dreptatea înalță un popor, în vreme ce păcatul este ocara popoarelor. |
35. | Bunăvoința regelui este pentru sluga înțeleaptă, iar mânia lui pentru cel ce îi face rușine. |