VECHIUL TESTAMENT - PILDELE LUI SOLOMON
|
Quick Go: [1]
[2]
[3]
[4]
[5]
[6]
[7]
[8]
[9]
[10]
[11]
[12]
[13]
[14]
[15]
[16]
[17]
[18]
[19]
[20]
[21]
[22]
[23]
[24]
[25]
[26]
[27]
[28]
[29]
[30]
[31]
|
CAPITOLUL 17 Cearta și vrajba.
|
1. | Mai bună este o bucată de pâine uscată în pace, decât o casă plină cu carne de jertfe, dar cu vrajbă. |
2. | Un slujitor înțelept e mai presus decât un fiu aducător de rușine; acela va împărți moștenirea eu frații. |
3. | în topitoare se lămurește argintul și în cuptor aurul, dar cel ce încearcă inimile este Domnul. |
4. | Făcătorul de rele ia aminte la buzele nedrepte, mincinosul pleacă urechea la limba cea rea. |
5. | Cel ce își bate joc de sărac defaimă pe Ziditorul lui; cel ce se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit. |
6. | Cununa bătrânilor sunt nepoții, iar mărirea fiilor sunt părinții lor. |
7. | Nebunului nu-i sunt dragi cuvintele alese, cu atât mai mult unui om de seamă vorbele mincinoase. |
8. | Piatră nestemată este darul în ochii celui ce-l are; oriunde se întoarce (totul) îi merge în plin. |
9. | Cel ce acoperă un păcat caută prietenie, iar cine scoate la iveală un lucru (uitat) desparte pe prieteni. |
10. | Certarea înrâurește mai adânc pe omul înțelept, decât o sută de lovituri pe cel nebun. |
11. | Omul rău ațâță răzvrătirea; pentru aceasta un sol aprig va fi trimis împotriva lui. |
12. | Mai degrabă să întâlnești o ursoaică lipsită de puii ei, decât un nebun în nebunia lui. |
13. | Cel ce răsplătește cu rău pentru bine nu va vedea depărtându-se nenorocirea din casa lui. |
14. | Începutul unei certe e ca slobozirea apei (dintr-un iezer); înainte de a se aprinde, dă-te la o parte! |
15. | Cel care achită pe cel vinovat și cel ce osândește pe cel drept, amândoi sunt urâciune înaintea Domnului. |
16. | Ce folos aduc banii în mâna celui nebun? Ar putea dobândi înțelepciune, dar nu are pricepere. |
17. | Prietenul iubește în orice vreme, iar în nenorocire el e ca un frate. |
18. | Omul fără pricepere se prinde prin dărnicia mâinii lui; el se pune chezaș pentru aproapele lui. |
19. | Cine iubește certurile iubește păcatul; cel ce ridică glasul își iubește ruina. |
20. | Cel ce are o inimă vicleană nu află fericirea și cel ce are o limbă șireată dă peste necaz. |
21. | Cel ce dă naștere unui nebun va avea o mare supărare și părintele nu are nici o bucurie pentru un fiu sărit din minte. |
22. | O inimă veselă este un leac minunat, pe când un duh fără curaj usucă oasele. |
23. | Nelegiuitul primește daruri scoase (pe ascuns) din sân, ca să abată cărările dreptății. |
24. | Omul priceput are înaintea ochilor lui înțelepciunea, iar ochii celui nebun se uită la capătul pământului. |
25. | Feciorul nebun este necaz pentru tatăl lui și amărăciune pentru maica lui. |
26. | Nu se cuvine să pui la plată pe omul drept, nici să osândești pe cei nevinovați din pricină că umblă drept. |
27. | Cel ce își stăpânește cuvintele sale are știință și cel ce își ține cumpătul este un om priceput. |
28. | Chiar și nebunul, când tace, trece drept înțelept; când închide gura este asemenea unui am cuminte. |