VECHIUL TESTAMENT - PILDELE LUI SOLOMON
|
Quick Go: [1]
[2]
[3]
[4]
[5]
[6]
[7]
[8]
[9]
[10]
[11]
[12]
[13]
[14]
[15]
[16]
[17]
[18]
[19]
[20]
[21]
[22]
[23]
[24]
[25]
[26]
[27]
[28]
[29]
[30]
[31]
|
CAPITOLUL 23 Bunăcuviința și cumpătarea.
|
1. | Când stai la masă cu un dregător, ia seama pe cine ai înaintea ta; |
2. | Pune-ți un cuțit la gât, dacă tu ești lacom. |
3. | Nu pofti bucatele lui, căci sunt mâncări înșelătoare. |
4. | Nu te osteni să ajungi bogat; nu-ți pune iscusința ta în aceasta. |
5. | Oare vrei să te uiți cu ochii cum ea se risipește? Căci bogăția face aripi ca un vultur care se înalță către cer. |
6. | Nu mânca pâinea celui ce se uită cu ochi răi și nu pofti bucatele lui, |
7. | Căci el îți numără bucățile din gură. "Mănâncă și bea!", îți va spune, dar inima lui nu e pentru tine. |
8. | Bucata pe care ai mâncat-o o vei da afară din tine, iar tu ți-ai risipit (zadarnic) vorbele tale alese. |
9. | Nu grăi la urechea celui nebun, căci el nu va băga de seamă iscusința graiurilor tale. |
10. | Nu muta hotarul văduvei și nu încălca ogorul celor orfani, |
11. | Căci Ocrotitorul lor e tare și El va apăra pricina lor împotriva ta. |
12. | Silește la învățătură inima ta și urechea ta la cuvinte iscusite. |
13. | Nu cruța pe feciorul tău de pedeapsă; chiar dacă îl lovești cu varga, nu moare. |
14. | Tu îl bați cu toiagul, dar scapi sufletul lui din împărăția morții. |
15. | Fiul meu, dacă inima ta e plină de înțelepciune și inima mea se va bucura. |
16. | Rărunchii mei vor tresări de bucurie, când buzele tale vor grăi ceea ce este drept. |
17. | Să nu râvnească inima ta la cei păcătoși, ci totdeauna să rămână la frica de Domnul, |
18. | Căci dacă o vei păzi pe ea, mai ai și tu un viitor și nădejdea ta nu se va pierde. |
19. | Ascultă fiul meu, și te înțelepțește și îndreaptă inima ta pe calea cea dreaptă. |
20. | Nu fi printre cei ce se îmbată de vin și printre cei ce își desfrânează trupul lor, |
21. | Căci bețivul și desfrânatul sărăcesc, iar dormitul mereu te face să porți zdrențe. |
22. | Ascultă pe tatăl tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când ea a ajuns bătrână. |
23. | Adună adevăr și nu-l vinde, înțelepciune și învățătură și bună chibzuială. |
24. | Tatăl celui drept tresaltă de bucurie și cel ce a dat naștere unui înțelept se bucură de el. |
25. | Să se bucure tatăl și mama ta și să salte de veselie cea care te-a născut! |
26. | Dă-mi, fiule, mie inima ta, și ochii tăi să simtă plăcere pentru căile mele, |
27. | Căci femeia desfrânată este o groapă adâncă și cea străină un puț strâmt. |
28. | Pentru aceasta ea stă ca un hoț la pândă și sporește printre oameni numărul celor înșelați de ea. |
29. | Pentru cine sunt suspinele, pentru cine văicărelile, pentru cine gâlcevile, pentru cine plânsetele, pentru cine rănile fără pricină, pentru cine ochii întristați? |
30. | Pentru cei ce zăbovesc pe lângă vin, pentru cei ce vin să guste băuturi cu mirodenii. |
31. | Nu te uita la vin cum este el de roșu, cum scânteiază în cupă și cum alunecă pe gât, |
32. | Căci la urmă el ca un șarpe mușcă și ca o viperă împroașcă venin. |
33. | Dacă ochii tăi vor privi la femei străine și gura ta va grăi lucruri meșteșugite, |
34. | Vei fi ca unul care stă culcat în mijlocul mării, ca unul care a adormit pe vârful unui catarg. |
35. | "M-au lovit... Nu m-a durut! M-au bătut... Nu știu nimic! Când mă voi deștepta din somn, vai cere iarăși vin". |