VECHIUL TESTAMENT - PILDELE LUI SOLOMON
|
Quick Go: [1]
[2]
[3]
[4]
[5]
[6]
[7]
[8]
[9]
[10]
[11]
[12]
[13]
[14]
[15]
[16]
[17]
[18]
[19]
[20]
[21]
[22]
[23]
[24]
[25]
[26]
[27]
[28]
[29]
[30]
[31]
|
CAPITOLUL 31 Comoară de mare preț este femeia virtuoasă și harnică.
|
1. | Cuvintele lui Lemuel, regele din Massa, cu care mama sa îl învăța: |
2. | Fiul meu, rodul pântecelui meu, feciorul făgăduințelor mele, cu ce pot eu să te îndemn? |
3. | Nu da puterea ta femeilor și căile taie celor care pierd pe regi. |
4. | Nu se cuvine regilor, o, Lemuel, nu se cuvine regilor să bea vin și conducătorii băuturi îmbătătoare, |
5. | Ca nu cumva bând să uite legea și să judece strâmb pe toți sărmanii. |
6. | Dați băutură îmbătătoare celui ce este gata să piară și vin celui cu amărăciune în suflet, |
7. | Ca să bea și să uite sărăcia și să nu-și mai aducă aminte de chinul lui. |
8. | Deschide gura ta pentru cel mut și pentru pricina tuturor părăsiților. |
9. | Deschide gura ta, judecă drept și fă dreptate celui sărac și năpăstuit. |
10. | Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Prețul ei întrece mărgeanul. |
11. | Într-însa se încrede inima soțului ei, iar câștigul nu-i va lipsi niciodată. |
12. | Ea îi face bine și nu rău în tot timpul vieții sale: |
13. | Ea caută lână și cânepă și lucrează voios cu mâna sa. |
14. | Ea se aseamănă cu corabia unui neguțător care de departe aduce hrana ei. |
15. | Ea se scoală dis-de-dimineață și împarte hrana în casa ei și dă porunci slujnicelor. |
16. | Gândește să cumpere o țarină și o dobândește; din osteneala palmelor sale sădește vie. |
17. | Ea își încinge cu putere coapsele sale și își întărește brațele sale. |
18. | Ea simte că bun e câștigul ei; sfeșnicul ei nu se stinge nici noaptea. |
19. | Ea pune mâna pe furcă și cu degetele sale apucă fusul. |
20. | Ea întinde mâna spre cel sărman și brațul ei spre cel necăjit. |
21. | N-are teamă pentru cei ai casei sale în vreme de iarnă, căci toți din casă sunt îmbrăcați în haine stacojii. |
22. | Ea își face scoarțe; hainele ei sunt de vison și de porfiră. |
23. | Cinstit este bărbatul ei la porțile cetății, când stă la sfat cu bătrânii țării. |
24. | Ea face cămăși și le vinde, și brâie dă neguțătorilor. |
25. | Tărie și farmec este haina ei și ea râde zilei de mâine. |
26. | Gura și-o deschide cu înțelepciune și sfaturi pline de dragoste sunt pe limba ei. |
27. | Ea veghează la propășirea casei sale și pâine, fără să lucreze; ea nu mănâncă. |
28. | Feciorii săi vin și o fericesc, iar soțul ei o laudă: |
29. | "Multe fete s-au dovedit harnice, dar tu le-ai întrecut pe toate!" |
30. | Înșelător este farmecul și deșartă este frumusețea; femeia care se teme de Domnul trebuie lăudată! |