Los Angeles: 23 Noiembrie 2017
VECHIUL TESTAMENT - IONA
Quick Go: [1] [2] [3] [4]

CAPITOLUL 1
Chemarea, neascultarea și pedeapsa lui Iona.
1.Și a fost cuvântul Domnului către Iona, fiul lui Amitai, zicând: 
2."Scoală-te și du-te în cetatea cea mare a Ninivei și propovăduiește acolo, căci fărădelegile lor au ajuns până în fata Mea!" 
3.Și s-a sculat Iona să fugă la Tarsis, departe de Domnul. Și s-a coborât la Iope, unde a găsit o corabie, care mergea la Tarsis, și, plătind prețul călătoriei, s-a coborât în ea ca să meargă la Tarsis împreună cu toți cei de acolo, el fugind din fața Domnului. 
4.Dar Domnul a ridicat un vânt năpraznic pe mare și o furtună puternică s-a stârnit, încât corabia era gata să se sfărâme. 
5.Corăbierii s-au înfricoșat și au strigat fiecare către dumnezeul său și au aruncat în mare încărcătura corăbiei ca să se ușureze. Dar Iona se coborâse în fundul corăbiei, se culcase și adormise. 
6.Atunci s-a apropiat de el cârmaciul corăbiei, și i-a zis: "Pentru ce dormi? Scoală-te și strigă către Dumnezeul tău, poate El Își va aduce aminte de noi, ca să nu pierim!" 
7.Și au zis unul către altul: "Haidem să aruncăm sorți, ca să știm din pricina cui a venit peste noi nenorocirea aceasta!" Și au aruncat sorți, și sorțul a căzut pe Iona. 
8.Și l-au întrebat pe el: "Spune-ne nouă din pricina cui s-a abătut nenorocirea aceasta asupra noastră? Care este meșteșugul tău, de unde și din ce țară vii și din ce popor ești?" 
9.Atunci el le-a răspuns: "Sunt evreu și Domnului Dumnezeului cerului mă închin - Cel care a făcut marea și uscatul". 
10.Și toți oamenii s-au temut cu frică mare și i-au zis lui: "Pentru ce ai săvârșit una ca aceasta?" Căci ei știau că el fuge din fața lui Dumnezeu, fiindcă el le spusese. 
11.Și i-au zis lui: "Ce să-ți facem ca să se potolească marea?" Căci marea se ridica din ce în ce mai mult. 
12.Atunci el a răspuns: "Luați-mă și mă aruncați în mare și ea se va potoli, căci știu bine că din pricina mea s-a pornit peste voi această vijelie". 
13.Și marinarii vâsleau ca să ajungă la țărm, dar în zadar, căci marea se ridica din ce în ce mai mult împotriva lor. 
14.Atunci au strigat către Domnul și au zis: "O, Doamne, de-am putea să nu pierim din pricina vieții acestui om și să nu ne împovărezi pe noi cu un sânge nevinovat! Că Tu, Doamne, precum ai voit ai făcut!" 
15.Și îl ridicară pe Iona și îl aruncară în mare și s-a potolit urgia ei. 
16.Și oamenii s-au temut cu teamă mare de Domnul și au adus jertfă lui Dumnezeu și I-au făcut Lui făgăduințe. 

© 2017 ViataCrestina.org. All rights reserved.