Los Angeles: 16 Ianuarie 2018
VECHIUL TESTAMENT - NUMERII - A PATRA CARTE A LUI MOISE
Quick Go: [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16] [17] [18] [19] [20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36]

CAPITOLUL 11
Pedeapsa poporului pentru lăcomie.
1.Poporul însă începu să cârtească în auzul Domnului, iar Domnul auzind, se aprinse mânia Lui, izbucni între ei foc de la Domnul și începu a mistui marginile taberei. 
2.Atunci a strigat poporul către Moise, iar Moise s-a rugat Domnului și a încetat focul. 
3.De aceea s-a numit locul acela: Tabeera, adică ardere, căci acolo a fost aprins între ei focul de la Domnul.  
4.Străinii, dintre ei, începură să-și arate poftele și ședeau cu ei și fiii lui Israel și plângeau, zicând: "Cine ne va hrăni cu carne? 
5.Căci ne aducem aminte de peștele, pe care-l mâncam în Egipt în dar, de castraveți și de pepeni, de ceapă, de praz și de usturoi; 
6.Acum însă sufletul nostru tânjește; nimic nu mai este înaintea ochilor noștri decât numai mana". 
7.Iar mana era ca sămânța de coriandru și înfățișarea ei era ca înfățișarea cristalului. 
8.Poporul se ducea și o aduna, o râșneau în râșnițe sau o pisau în piuă, o fierbeau în căldări și făceau din ea turte; iar gustul ei era ca gustul turtelor cu untdelemn. 
9.Când cădea noaptea roua pe tabără, atunci cădea peste ea și mana. 
10.Moise însă auzea cum plângea fiecare prin familiile sale și la ușa cortului său, și s-a aprins tare mânia Domnului și s-a mâhnit Moise. 
11.Atunci a zis Moise către Domnul: "De ce întristezi pe robul Tău și de ce oare n-am aflat milă înaintea ochilor Tăi, căci ai pus asupra mea sarcina a tot poporul acesta? 
12.Oare eu am zămislit tot poporul acesta și oare eu l-am născut, de-mi zici: Ia-l în sânul tău, cum ia doica pe copil, și-l du în pământul pe care cu jurământ l-am făgăduit părinților lui? 
13.De unde să iau și să dau eu carne la tot poporul acesta? Căci plâng înaintea mea și. zic: Dă-ne carne să mâncăm! 
14.Eu singur nu voi putea să duc tot poporul acesta, că acest lucru este greu pentru mine. 
15.Dacă faci așa cu mine, atunci mai bine omoară-mă, de am aflat milă înaintea ochilor Tăi, ca să nu mai văd necazul acesta". 
16.Atunci Domnul a zis către Moise: "Adună-Mi șaptezeci de bărbați, dintre bătrânii lui Israel, pe care-i știi tu că sunt căpetenii poporului și supraveghetorii lui, și du-i la cortul adunării, ca să stea cu tine acolo. 
17.Că Mă voi pogorî acolo și voi vorbi cu tine și voi lua din duhul care este peste tine și voi pune peste ei ca să ducă ei cu tine sarcina poporului și să nu o duci numai tu singur. 
18.Iar poporului spune-i: Să vă curățiți pentru ziua de mâine și veți avea carne, deoarece ați plâns în auzul Domnului și ați zis: Cine ne va hrăni cu carne? Că ne era bine în Egipt; că are să vă dea Domnul carne să mâncați și veți mânca; 
19.Și veți mânca nu numai o zi, nici numai două sau cinci zile, nici numai zece sau douăzeci de zile, 
20.Ci o lună întreagă veți mânca până vă va da pe nas și vă veți scârbi de ea, pentru că ați disprețuit pe Domnul, Care este între voi, și v-ați plâns înaintea Lui și ați zis: La ce trebuia să ieșim noi din Egipt?" 
21.Apoi a zis Moise: "În poporul acesta, în care mă aflu, sunt șase sute de mii de pedeștri și Tu zici: Am să le dau carne să mănânce și vor mânca o lună de zile! 
22.Li se vor tăia, oare, toate oile și toți boii, ca să le ajungă? Sau tot peștele mării li se va aduna, ca să-i îndestuleze?" 
23.Zis-a Domnul către Moise: "Dar, oare, mâna Domnului e scurtă? Acum vei vedea de se va împlini sau nu cuvântul Meu". 
24.Atunci a ieșit Moise și a spus poporului cuvintele Domnului, a adunat șaptezeci de bărbați dintre bătrânii poporului și i-a pus împrejurul cortului. 
25.Și S-a pogorât Domnul în nor și a vorbit cu el; și a luat din duhul care era peste el și a pus peste cei șaptezeci de bărbați căpetenii. Îndată însă cum a odihnit duhul peste ei, au început a prooroci, dar apoi au încetat. 
26.Doi dintre bărbați însă au rămas în tabără: pe unul îl chema Eldad și pe celălalt îl chema Medad. Și a odihnit și peste ei duhul, căci erau din cei înscriși, dar nu veniseră la cort, și au proorocit și ei acolo în tabără. 
27.Atunci a alergat un tânăr și a spus lui Moise, zicând: "Eldad și Medad proorocesc în tabără". 
28.Și răspunzând, Iosua, fiul lui Navi, slujitorul lui Moise, unul din aleșii lui, a zis: "Domnul meu Moise, oprește-i!" 
29.Moise însă i-a zis: "Nu cumva ești gelos pe mine? O, de ar fi toți prooroci în poporul Domnului și de ar trimite Domnul duhul Său peste ei!" 
30.Apoi s-a întors Moise în tabără împreună cu bătrânii lui Israel. 
31.Atunci s-a stârnit vânt de la Domnul, a adus prepelițe dinspre mare și le-a presărat împrejurul taberei cale de o zi într-o parte și cale de o zi în cealaltă parte împrejurul taberei, strat gros aproape de doi coți de la pământ. 
32.Atunci s-a sculat poporul și toată ziua și toată noaptea aceea și toată ziua următoare au adunat prepelițe; și cine a adunat puțin, tot a adunat zece coșuri și le-au întins împrejurul taberei. 
33.Dar carnea era încă în gura lor și nu isprăviseră încă de mâncat, când se aprinse mânia Domnului asupra poporului, și a lovit Domnul poporul cu bătaie foarte mare. 
34.Și s-a pus numele locului aceluia: Chibrot-Hataava, adică mormintele poftei, căci acolo au îngropat pe poporul cel aprins de poftă. 
35.Apoi a plecat poporul din Chibrot-Hataava la Hașerot și s-a oprit în Hașerot. 

© 2018 ViataCrestina.org. All rights reserved.