VECHIUL TESTAMENT - CARTEA ÎNȚELEPCIUNII LUI ISUS, FIUL LUI SIRAH (ECLESIASTICUL)
|
Quick Go: [1]
[2]
[3]
[4]
[5]
[6]
[7]
[8]
[9]
[10]
[11]
[12]
[13]
[14]
[15]
[16]
[17]
[18]
[19]
[20]
[21]
[22]
[23]
[24]
[25]
[26]
[27]
[28]
[29]
[30]
[31]
[32]
[33]
[34]
[35]
[36]
[37]
[38]
[39]
[40]
[41]
[42]
[43]
[44]
[45]
[46]
[47]
[48]
[49]
[50]
[51]
|
CAPITOLUL 11 Urmările înțelepciunii.
|
1. | Înțelepciunea înalță capul celui smerit și-l face să șadă între cei mari. |
2. | Să nu lauzi pe om pentru frumusețea lui și să nu te scârbești de om pentru chipul lui. |
3. | Mică este între cele zburătoare albina, dar rodul ei întrece orice dulceață. |
4. | Cu îmbrăcămintea hainelor să nu te lauzi, nici în ziua măririi să nu te trufești, că minunate sunt lucrurile Domnului și ascunse faptele Lui între oameni. |
5. | Mulți tirani au căzut pe pământ, iar cel la care nu se gândea nimeni a purtat stema. |
6. | Mulți puternici au fost necinstiți foarte și cei măreți au fost dați în mâinile altora. |
7. | Mai înainte de a cerceta, nu huli; cunoaște întâi și atunci dojenește. |
8. | Mai înainte de a nu auzi, nu răspunde; și nu tăia nimănui șirul cuvintelor. |
9. | Pentru lucrul care nu-ți este de folos, nu te certa și la judecata păcătoșilor să nu stai împreună cu ei. |
10. | Fiule! Nu te amesteca în multe lucruri, |
11. | Că de te vei amesteca în multe lucruri, nu vei fi fără de vină. |
12. | Și de vei alerga, nu vei prinde, și de vei fugi, nu vei scăpa. |
13. | Este câte un om care se ostenește și muncește și se sârguiește și cu atât mai mult este sărac. |
14. | Este câte un om slab și fără de ajutor, lipsit de putere și împovărat de sărăcie, |
15. | Și ochii Domnului au căutat spre el cu bine și l-au ridicat din smerenia lui și au înălțat capul lui, și s-au mirat de el mulți. |
16. | Cele bune și cele rele, viața și moartea, sărăcia și avuția de la Domnul sunt. |
17. | Darul Domnului rămâne la cei binecredincioși și bunăvoința Lui în veac bine va spori. |
18. | Este câte un om care se îmbogățește prin multă grijă și zgârcenie și aceasta este partea ostenelilor lui, |
19. | Zicând: Am aflat odihnă și acum voi mânca din bunătățile mele, |
20. | Și nu știe că vremea trece și va muri și le va lăsa altora. |
21. | Stai în ce te-ai făgăduit tu și întru aceea îndeletnicește-te și petrece, și intru lucrul tău sporește. |
22. | Nu te mira de lucrările păcătosului; nădăjduiește în Domnul și rămâi întru osteneala ta. |
23. | Că lesne este înaintea Domnului a îmbogăți pe cel sărac degrabă și fără de veste. |
24. | Binecuvântarea Domnului este plata celui credincios și într-un ceas, degrabă, răsare binecuvântarea Lui. |
25. | Să nu zici: De ce am nevoie? Și de acum, care va fi averea mea? |
26. | Să nu zici: Am destule, pentru ce să mă mai necăjesc de acum: |
27. | În ziua bunătăților este uitarea răutăților și în ziua răutăților nu este pomenirea bunătăților. |
28. | Că lesne este înaintea Domnului, în ziua sfârșitului, să dea omului după căile lui. |
29. | Vremea de restriște aduce uitarea desfătărilor și la sfârșitul omului se vor descoperi lucrurile lui. |
30. | Mai înainte de sfârșit pe nimeni să nu-l socotești fericit, că în fiii săi se va cunoaște omul. |
31. | Nu băga pe tot omul în casa ta, că multe sunt meșteșugirile celui viclean. |
32. | Potârniche închisă în coșniță, așa este inima trufașului, și ca iscoada privește căderea. |
33. | Că cele bune le întoarce cu viclenie în rele și pentru cele bune te va huli. |
34. | Dintr-o scânteie de foc se înmulțește jarul, și omul păcătos pândește sângele. |
35. | Păzește-te de cel răufăcător, că rele meșteșugește, ca nu cumva să te facă să fii pururea de batjocură. |
36. | Dacă lași pe cel străin să locuiască la tine, el îți va face tulburări și te va înstrăina de la ale tale. |