VECHIUL TESTAMENT - CARTEA ÎNȚELEPCIUNII LUI ISUS, FIUL LUI SIRAH (ECLESIASTICUL)
|
Quick Go: [1]
[2]
[3]
[4]
[5]
[6]
[7]
[8]
[9]
[10]
[11]
[12]
[13]
[14]
[15]
[16]
[17]
[18]
[19]
[20]
[21]
[22]
[23]
[24]
[25]
[26]
[27]
[28]
[29]
[30]
[31]
[32]
[33]
[34]
[35]
[36]
[37]
[38]
[39]
[40]
[41]
[42]
[43]
[44]
[45]
[46]
[47]
[48]
[49]
[50]
[51]
|
CAPITOLUL 29 Despre împrumut și chezășie. Milostenia, oaspeții cei nemulțumitori și despre străinii nerecunoscători.
|
1. | Cel care face milostenie împrumută pe aproapele său; și cel care dă din punga sa, ține poruncile. |
2. | Împrumută pe aproapele tău în vremea lipsei lui; și iarăși înapoiază aproapelui la vremea sa. |
3. | Ține-te de cuvânt și te încrede lui și totdeauna vei afla ce-ți trebuie. |
4. | Mulți au socotit împrumutul ca bani găsiți și au făcut necaz celor care i-au ajutat pe ei. |
5. | Până să ia împrumutul, sărută mâna celui ce-i dă și pentru banii aproapelui vorbește cu glas ademenitor, |
6. | Iar când este vremea să întoarcă tărăgănează, și se apără cu cuvinte de lene și învinuiește vremea. |
7. | De va putea, abia va întoarce jumătate și o va socoti ca bani dați de pomană. |
8. | Iar de nu, pentru că l-a lipsit de bani, i se face lui vrăjmaș pe degeaba. |
9. | Blesteme și sudalme îi va răsplăti și, în loc de cinste, îi va plăti cu necinste. |
10. | Mulți, pentru această răutate, se întorc de către om și nu împrumută, temându-se să nu se păgubească în zadar. |
11. | Însă cu cel smerit fii îngăduitor și nu întârzia a face milă cu el. |
12. | Pentru poruncă, ajută pe sărac și în sărăcia lui să nu-l întorci deșert. |
13. | Jertfește banii tăi, pentru un frate și un prieten, ca să nu ruginească sub o piatră, pierzându-se. |
14. | Pune-ți comoara ta întru poruncile Celui Preaînalt și-ți va folosi mai mult decât aurul. |
15. | Grămădește milostenii în cămările tale și ele te vor scoate din orice nenorocire. |
16. | Mai mult decât pavăza puterii și decât sulița tăriei ele se vor război pentru tine împotriva vrăjmașului. |
17. | Bărbatul bun se pune chezaș pentru aproapele său; iar cel care a pierdut rușinea îl va părăsi. |
18. | Binele făcut de chezaș nu-l uita, că el și-a pus viața pentru tine. |
19. | Binele chezașului îl strică păcătosul și cel nemulțumitor în cuget părăsește pe cel care l-a izbăvit. |
20. | Chezășia pe mulți drepți i-a pierdut și i-a azvârlit încoace și încolo ca valurile mării. |
21. | Pe bărbații puternici i-a scos din case și i-a făcut să rătăcească pe la neamuri străine. |
22. | Păcătosul, căzând în chezășie și gonind după câștig nedrept, va cădea în judecată. |
23. | Ajută pe aproapele tău după puterea ta și ia aminte să nu cazi. |
24. | Cele mai de seamă lucruri în viața omului sunt apa, pâinea, haina și o casă, pentru adăpost. |
25. | Mai bună este viața săracului, sub acoperământ de scânduri, decât ospețe luminate în străini. |
26. | Spre mic și spre mare, fii voitor de bine. Fie că ai puțin sau mult, fii mulțumit și nu vei fi socotit ca un străin. |
27. | Tristă este viața să umbli din casă în casă, și unde te vei opri, nu vei îndrăzni să deschizi gura ta. |
28. | Vei ospăta și vei adăpa nemulțumitori și de la ei vei auzi amărăciuni: |
29. | "Vino încoace, tu cel străin, și pune masa și cu ce va fi în mâna ta hrănește-mă". |
30. | "Ieși, străinule, lasă locul unuia mai vrednic, că mi-a venit oaspete fratele meu și-mi trebuie casa!" |
31. | Grele sunt acestea omului care are minte: certarea stăpânului casei și ocara că ești cămătar. |