VECHIUL TESTAMENT - CARTEA ÎNȚELEPCIUNII LUI ISUS, FIUL LUI SIRAH (ECLESIASTICUL)
|
Quick Go: [1]
[2]
[3]
[4]
[5]
[6]
[7]
[8]
[9]
[10]
[11]
[12]
[13]
[14]
[15]
[16]
[17]
[18]
[19]
[20]
[21]
[22]
[23]
[24]
[25]
[26]
[27]
[28]
[29]
[30]
[31]
[32]
[33]
[34]
[35]
[36]
[37]
[38]
[39]
[40]
[41]
[42]
[43]
[44]
[45]
[46]
[47]
[48]
[49]
[50]
[51]
|
CAPITOLUL 31 Despre bogăție și sărăcie. Sfaturi la petreceri. Vinul, cumpătarea și îngrijirea sănătății.
|
1. | Privegherea celui bogat topește trupul lui și grija lui strică somnul. |
2. | Grija privegherii gonește ațipirea și ca boala grea alungă somnul. |
3. | Ostenitu-s-a bogatul strângând bani și întru odihna sa se satură de desfătările sale. |
4. | Săracul se zbuciumă pentru că nu are cu ce trăi, iar când se odihnește toate îi lipsesc. |
5. | Cel care iubește aurul nu se va îndrepta și cel care aleargă după stricăciune se va sătura de ea. |
6. | Mulți au căzut pentru aur și înaintea lor le-a fost pieirea. |
7. | Lemn de împiedicare este aurul celor ce-i jertfesc lui și tot cel fără de minte se va prinde în el. |
8. | Fericit este bogatul care s-a aflat fără de prihană și după aur n-a umblat. |
9. | Cine este acesta? Și-l vom ferici, că a făcut lucruri minunate întru poporul său. |
10. | Cine a fost încercat cu aurul și a rămas desăvârșit și i-a fost lui spre laudă? |
11. | Cine este acela care a putut călca porunca și n-a călcat-o? Și a putut face rău și n-a făcut? |
12. | Se vor întări bunătățile lui și milosteniile lui le va povesti adunarea. |
13. | Când șezi la masă mare, să nu deschizi spre ea gura ta, |
14. | Și să nu zici: "Multe sunt puse pe masă!" Adu-ți aminte că rău lucru este ochiul viclean. |
15. | Ce este mai rău între lucrurile create, decât ochiul viclean? Pentru aceea la toate câte vede lăcrimează. |
16. | Să nu-ți întinzi mâna unde altul se va uita, ca să nu-ți bagi mâna cu el în blid. |
17. | Din tine însuți cunoaște ale aproapelui și la tot lucrul gândește. |
18. | Mănâncă cuviincios cele ce sunt puse înaintea ta și nu plescăi, ca să nu te faci nesuferit. |
19. | Isprăvește cuviincios cel dintâi și nu fi nesățios, ca să nu smintești. |
20. | Și când șezi între mai mulți, să nu întinzi mâna ta mai înainte de ei. |
21. | Omul bine-crescut se îndestulează cu puțin și în așternutul său nu va gâfâi de prea multă mâncare. |
22. | Cu somn sănătos se odihnește pântecele celui cumpătat; se scoală dimineața și sufletul lui e limpede. |
23. | Truda nesomnului și a greții și durerile îmbuibării sunt cu omul nesățios. |
24. | Și de te-ai silit în mâncăruri, scoală-te, du-te împrejur și te vei simți ușurat. |
25. | Ascultă-mă, fiule, și bagă de seamă și mai pe urmă vei înțelege cuvintele mele. |
26. | În toate lucrurile tale fii cumpătat și nici o neputință nu te va întâmpina. |
27. | Pe cel ce dă ospețe strălucite, îl vor binecuvânta buzele și mărturia dărniciei lui este întemeiată. |
28. | Asupra mesei zgârcitului va cârti cetatea și mărturia răutății lui este adevărată. |
29. | La vin nu te face viteaz, că pe mulți i-a pierdut vinul. |
30. | Cuptorul încearcă oțelul călit; tot așa și vinul, inimile trufașilor, care stau gata să se încaiere. |
31. | Întocmai ca apa pentru viață este pentru om vinul, de-l vei bea cu măsură. |
32. | Ce viață are cel lipsit de vin? Că acesta s-a făcut ca să veselească pe oameni. |
33. | Bucuria inimii și veselia sufletului este vinul, când se bea la vreme cu măsură. |
34. | Amărăciune sufletului este vinul când se bea mult; certuri și căderi face. |
35. | Beția înmulțește mânia celui fără de minte spre împiedicare și împuținează virtutea și agonisește răni. |
36. | La ospățul vinului să nu mustri pe aproapele tău și să nu-l defaimi la veselia lui. |
37. | Cuvânt de batjocură să nu-i zici și să nu-l necăjești cu vreo cerere. |