NOUL TESTAMENT - SFÂNTA EVANGHELIE DUPA LUCA
|
Quick Go: [1]
[2]
[3]
[4]
[5]
[6]
[7]
[8]
[9]
[10]
[11]
[12]
[13]
[14]
[15]
[16]
[17]
[18]
[19]
[20]
[21]
[22]
[23]
[24]
|
CAPITOLUL 22 Iisus vândut de Iuda. Cina cea de taină. Despre întâietate. Suferințele din grădina Ghetsimani. Prinderea și aducerea la Caiafa. Lepădarea lui Petru.
|
1. | Și se apropia sărbătoarea Azimelor, care se chema Paști. |
2. | Și arhiereii și cărturarii căutau cum să-L omoare; căci se temeau de popor. |
3. | Și a intrat satana în Iuda, cel numit Iscarioteanul, care era din numărul celor doisprezece. |
4. | Și, ducându-se, el a vorbit cu arhiereii și cu căpeteniile oastei, cum să-L dea în mâinile lor. |
5. | Și ei s-au bucurat și s-au învoit să-i dea bani. |
6. | Și el a primit și căuta prilej să-L dea lor, fără știrea mulțimii. |
7. | Și a sosit ziua Azimelor, în care trebuia să se jertfească Paștile. |
8. | Și a trimis pe Petru și pe Ioan, zicând: Mergeți și ne pregătiți Paștile, ca să mâncăm. |
9. | Iar ei I-au zis: Unde voiești să pregătim? |
10. | Iar El le-a zis: Iată, când veți intra în cetate, vă va întâmpina un om ducând un urcior cu apă; mergeți după el în casa în care va intra. |
11. | Și spuneți stăpânului casei: Învățătorul îți zice: Unde este încăperea în care să mănânc Paștile cu ucenicii mei? |
12. | Și acela vă va arăta un foișor mare, așternut; acolo să pregătiți. |
13. | Iar, ei, ducându-se, au aflat precum le spusese și au pregătit Paștile. |
14. | Și când a fost ceasul, S-a așezat la masă, și apostolii împreună cu El. |
15. | Și a zis către ei: Cu dor am dorit să mănânc cu voi acest Paști, mai înainte de patima Mea, |
16. | Căci zic vouă că de acum nu-l voi mai mânca, până când nu va fi desăvârșit în împărăția lui Dumnezeu. |
17. | Și luând paharul, mulțumind, a zis: Luați acesta și împărțiți-l între voi; |
18. | Că zic vouă: Nu voi mai bea de acum din rodul viței, până ce nu va veni împărăția lui Dumnezeu. |
19. | Și luând pâinea, mulțumind, a frânt și le-a dat lor, zicând: Acesta este Trupul Meu care se dă pentru voi; aceasta să faceți spre pomenirea Mea. |
20. | Asemenea și paharul, după ce au cinat, zicând: Acest pahar este Legea cea nouă, întru Sângele Meu, care se varsă pentru voi. |
21. | Dar iată, mâna celui ce Mă vinde este cu Mine la masă. |
22. | Și Fiul Omului merge precum a fost orânduit, dar vai omului aceluia prin care este vândut! |
23. | Iar ei au început să se întrebe, unul pe altul, cine dintre ei ar fi acela, care avea să facă aceasta? |
24. | Și s-a iscat între ei și neînțelegere: cine dintre ei se pare că e mai mare? |
25. | Iar El le-a zis: Regii neamurilor domnesc peste ele și se numesc binefăcători. |
26. | Dar între voi să nu fie astfel, ci cel mai mare dintre voi să fie ca cel mai tânăr, și căpetenia ca acela care slujește. |
27. | Căci cine este mai mare: cel care stă la masă, sau cel care slujește? Oare, nu cel ce stă la masă? Iar Eu, în mijlocul vostru, sunt ca unul ce slujește. |
28. | Și voi sunteți aceia care ați rămas cu Mine în încercările Mele. |
29. | Și Eu vă rânduiesc vouă împărăție, precum Mi-a rânduit Mie Tatăl Meu, |
30. | Ca să mâncați și să beți la masa Mea, în împărăția Mea și să ședeți pe tronuri, judecând cele douăsprezece seminții ale lui Israel. |
31. | Și a zis Domnul: Simone, Simone, iată satana v-a cerut să vă cearnă ca pe grâu; |
32. | Iar Eu M-am rugat pentru tine să nu piară credința ta. Și tu, oarecând, întorcându-te, întărește pe frații tăi. |
33. | Iar el I-a zis: Doamne, cu Tine sunt gata să merg și în temniță și la moarte. |
34. | Iar Iisus i-a zis: Zic ție, Petre, nu va cânta astăzi cocoșul, până ce de trei ori te vei lepăda de Mine, că nu Mă cunoști. |
35. | Și le-a zis: Când v-am trimis pe voi fără pungă, fără traistă și fără încălțăminte, ați avut lipsă de ceva? Iar ei au zis: De nimic. |
36. | Și El le-a zis: Acum însă cel ce are pungă să o ia, tot așa și traista, și cel ce nu are sabie să-și vândă haina și să-și cumpere. |
37. | Căci vă spun că trebuie să se împlinească întru Mine Scriptura aceasta: "Și cu cei fără de lege s-a socotit", căci cele despre Mine au ajuns la sfârșit. |
38. | Iar ei au zis: Doamne, iată aici două săbii. Zis-a lor: Sunt de ajuns. |
39. | Și, ieșind, s-a dus după obicei în Muntele Măslinilor, și ucenicii l-au urmat. |
40. | Și când a sosit în acest loc, le-a zis: Rugați-vă, ca să nu intrați în ispită. |
41. | Și El S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, și îngenunchind, Se ruga. |
42. | Zicând: Părinte, de voiești, treacă de la Mine acest pahar. Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă. |
43. | Iar un înger din cer s-a arătat Lui și-L întărea. |
44. | Iar El, fiind în chin de moarte, mai stăruitor Se ruga. Și sudoarea Lui s-a făcut ca picături de sânge care picurau pe pământ. |
45. | Și, ridicându-Se din rugăciune, a venit la ucenicii Lui și i-a aflat adormiți de întristare. |
46. | Și le-a zis: De ce dormiți? Sculați-vă și vă rugați, ca să nu intrați în ispită. |
47. | Și vorbind El, iată o mulțime și cel ce se numea Iuda, unul dintre cei doisprezece, venea în fruntea lor. Și s-a apropiat de Iisus, ca să-L sărute. |
48. | Iar Iisus i-a zis: Iuda, cu sărutare vinzi pe Fiul Omului? |
49. | Iar cei din preajma Lui, văzând ce avea să se întâmple, au zis: Doamne, dacă vom lovi cu sabia? |
50. | Și unul dintre ei a lovit pe sluga arhiereului și i-a tăiat urechea dreaptă. |
51. | Dar Iisus, răspunzând, a zis: Lăsați, până aici. Și atingându-Se de urechea lui l-a vindecat |
52. | Și către arhiereii, către căpeteniile templului și către bătrânii care veniseră asupra Lui, Iisus a zis: Ca la un tâlhar ați ieșit, cu săbii și cu toiege. |
53. | În toate zilele fiind cu voi în templu, n-ați întins mâinile asupra Mea. Dar acesta este ceasul vostru și stăpânirea întunericului. |
54. | Și, prinzându-L, L-au dus și L-au băgat în casa arhiereului. Iar Petru Îl urma de departe. |
55. | Și, aprinzând ei foc în mijlocul curții și șezând împreună, a șezut și Petru în mijlocul lor. |
56. | Și o slujnică, văzându-l șezând la foc, și uitându-se bine la el, a zis: Și acesta era cu El. |
57. | Iar el s-a lepădat, zicând: Femeie, nu-L cunosc. |
58. | Și după puțin timp, văzându-l un altul, i-a zis: Și tu ești dintre ei. Petru însă a zis: Omule, nu sunt. |
59. | Iar când a trecut ca un ceas, un altul susținea zicând: Cu adevărat și acesta era cu El, căci este galileian. |
60. | Și Petru a zis: Omule, nu știu ce spui. Și îndată, încă vorbind el, a cântat cocoșul. |
61. | Și întorcându-Se, Domnul a privit spre Petru; și Petru și-a adus aminte de cuvântul Domnului, cum îi zisese că, mai înainte de a cânta cocoșul astăzi, tu te vei lepăda de Mine de trei ori. |
62. | Și ieșind afară, Petru a plâns cu amar. |
63. | Iar bărbații care Îl păzeau pe Iisus, Îl batjocoreau, bătându-L. |
64. | Și acoperindu-I fața, Îl întrebau, zicând: Proorocește cine este cel ce Te-a lovit? |
65. | Și hulindu-L, multe altele spuneau împotriva Lui. |
66. | Și când s-a făcut ziuă, s-au adunat bătrânii poporului, arhiereii și cărturarii și L-au dus pe El în sinedriul lor. |
67. | Zicând: Spune nouă dacă ești Tu Hristosul. Și El le-a zis: Dacă vă voi spune, nu veți crede; |
68. | Iar dacă vă voi întreba, nu-Mi veți răspunde. |
69. | De acum însă Fiul Omului va ședea de-a dreapta puterii lui Dumnezeu. |
70. | Iar ei au zis toți: Așadar, Tu ești Fiul lui Dumnezeu? Și El a zis către ei: Voi ziceți că Eu sunt. |
71. | Și ei au zis: Ce ne mai trebuie mărturii, căci noi înșine am auzit din gura Lui? |