Los Angeles: 14 Octombrie 2019
VECHIUL TESTAMENT - CARTEA IUDITEI
Quick Go: [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16] [17]

CAPITOLUL 8
Iscusitul îndemn și bunul sfat al Iuditei către bătrânii poporului Israel.
1.Și în vremea aceea asemenea cuvinte au ajuns la urechea Iuditei, fiica lui Merari, fiul lui Ox, fiul lui Iosif, fiul lui Oziel, fiul lui Elai, fiul lui Anania, fiul lui Ghedeon, fiul lui Rafaim, fiul lui Ahitob, fiul lui Melchia, fiul lui Enan, fiul lui Natanael, fiul lui Salamiel, fiul lui Sarasadai, fiul lui Israel. 
2.Și bărbatul ei, Manase, om din seminția și din neamul ei, murise pe vremea seceratului orzului. 
3.El supraveghea pe legătorii de snopi la câmp când arșița soarelui l-a izbit, și el a murit în Betulia, cetatea sa, și l-au îngropat lângă părinții lui în țarina dintre Dotain și Belmain. 
4.Și Iudita a rămas văduvă; a trăit în casa ei trei ani și patru luni. 
5.Și ea își făcuse o colibă pe acoperișul casei și umbla încinsă cu sac împrejurul coapselor sale și purta hainele văduviei sale; 
6.Și postea în toate zilele văduviei sale, afară de ajunul zilelor de odihnă, și de zilele de odihnă, afară de ajunul lunilor noi și de lunile noi, afară de praznice și de zilele de veselie ale neamului lui Israel. 
7.Și era frumoasă la stat și fermecătoare la chip. Și Manase îi lăsase aur și argint, robi și roabe, vite și țarini, pe care ea acum le stăpânea. 
8.Și nu ar fi îndrăznit nimeni să-i spună vreo vorbă rea, fiindcă ea se temea de Dumnezeu foarte. 
9.Și ea a auzit vorbele cele rele ale poporului împotriva căpeteniilor, fiindcă din pricina lipsei de apă își pierduse cumpătul. Dar Iudita a auzit și cuvintele lui Oziaș pe care le grăise poporului și cum jurase el că după cinci zile va preda cetatea în mâna Asirienilor. 
10.Deci ea a trimis pe roaba ei pe care o pusese mai mare peste toată averea ei, ca să cheme la ea pe Oziaș, pe Habriș și pe Harmiș, bătrânii cetății. 
11.Și după ce ei au sosit la ea, ea le-a grăit: "Ascultați la mine, voi căpetenii ale locuitorilor Betuliei! Căci nu este drept cuvântul pe care l-ați grăit în fața poporului, când v-ați jurat pe Dumnezeu și ați făgăduit să predați dușmanului cetatea în timp de cinci zile, dacă până atunci Domnul nu va veni în ajutorul vostru. 
12.Și acum cine sunteți voi cei ce ispitiți pe Dumnezeu în ziua de azi și care în locul lui Dumnezeu stați printre oameni? 
13.Și acum voi ispitiți pe Domnul cel Atotputernic, dar în veac de veac nu veți cunoaște nimic. 
14.Căci dacă adâncimii inimii omului voi nu-i puteți da de fund și nici nu puteți să cuprindeți șirul cugetării ei, cum ați putea voi, oare, să pătrundeți pe Dumnezeu, Care a făcut toate acestea, și să cunoașteți mintea Lui și să înțelegeți gândurile Lui? Niciodată, fraților! Nu întărâtați pe Domnul Dumnezeul vostru! 
15.Fiindcă, dacă în timp de cinci zile El nu voiește să ne ajute, El are putere să ne ocrotească oricând vrea, sau să ne prăpădească în fața vrăjmașilor noștri. 
16.Nu zălogiți planurile Domnului Dumnezeului nostru, căci Dumnezeu nu poate fi amenințat ca un om și nici ca un pământean nu poate fi supus judecății noastre. 
17.De aceea să așteptăm ajutorul Său și să strigăm pentru izbăvirea noastră, și El va asculta glasul nostru, dacă are îndurare către el. 
18.Căci nu se află nici unul în neamul nostru și în ziua de astăzi nu este nici seminție, nici familie, nici popor, nici cetate care să se închine la idoli făcuți de mână omenească, cum s-a întâmplat aceasta odinioară. 
19.Din această pricină părinții noștri au fost trecuți prin ascuțișul sabiei și jefuiți, ori au suferit o mare înfrângere înaintea vrăjmașilor noștri. 
20.Noi însă nu cunoaștem alt Dumnezeu afară de El, pentru aceasta noi nădăjduim că nu ne va trece cu vederea nici pe noi și nici pe unul din neamul nostru. 
21.Căci dacă cetatea noastră va fi cuprinsă, cuprinsă va fi toată Iudeea, iar templul nostru va fi jefuit și, pentru pângărirea lui, Domnul ne va cere socoteală. 
22.Iar uciderea fraților noștri și robirea țării, pustiirea moștenirii noastre o va întoarce asupra capului nostru, în mijlocul neamurilor unde vom fi robi, și vom ajunge de batjocură și de ocară în fața celor ce ne vor stăpâni pe noi; 
23.Fiindcă robia noastră, Domnul nu o va îndrepta spre bine, ci Domnul Dumnezeul nostru o va preface în ocară. 
24.Și acum, fraților, să arătăm fraților noștri că viața noastră atârnă de noi și ceea ce avem mai sfânt, templul și altarul, se reazimă pe noi. 
25.Pentru toate acestea să mulțumim Domnului Dumnezeului nostru Care ne încearcă pe noi întocmai ca și pe părinții noștri. 
26.Aduceți-vă aminte câte a făcut cu Avraam și de câte ori l-a încercat pe Isaac și câte a întâmpinat Iacob în Mesopotamia, când păștea turmele lui Laban, fratele mamei lui. 
27.Căci precum El i-a ispitit pe aceia, ca să încerce inima lor, tot așa ne încearcă și pe noi, dar nu spre răzbunare, ci mai degrabă Domnul lovește pe cei care se ating de El". 
28.Apoi Oziaș a zis către ea: "Toate cite le-ai grăit, le-ai grăit cu inimă bună, și nimeni nu poate să se împotrivească cuvintelor tale. 
29.Căci nu de astăzi înțelepciunea ta este cunoscută, ci de la începutul vieții tale tot poporul a recunoscut priceperea ta și cumințenia cugetelor inimii tale. 
30.Dar poporul tare se chinuiește de sete și el ne-a silit pe noi să facem precum am făgăduit și ne-a supus la jurământ, pe care noi nu vom putea să-l călcăm. 
31.Și acum roagă-te pentru noi, fiindcă ești femeie evlavioasă, ca Domnul să ne trimită ploaie, ca să umple vasele noastre și să nu mai ducem lipsă de apă!" 
32.Dar Iudita le-a răspuns: "Ascultați-mă! Vreau să săvârșesc o faptă a cărei amintire să rămână copiilor seminției noastre din neam în neam. 
33.În noaptea aceasta stați la poarta cetății și eu voi ieși cu roaba mea, și m zilele pe care voi le-ați făgăduit că veți preda cetatea în mâna vrăjmașilor noștri, Domnul va scăpa cetatea prin mâna mea. 
34.Voi însă nu căutați să pătrundeți cu mintea fapta mea, căci eu nu vă voi spune nimic până nu voi împlini ceea ce vreau să fac". 
35.Atunci Oziaș și căpeteniile au zis către ea: "Mergi în pace, și Domnul Dumnezeu să fie cu tine, ca să ne răzbune de vrăjmașii noștri!" 
36.Și părăsind camera ei, ei s-au dus la locurile lor. 

© 2019 ViataCrestina.org. All rights reserved.