Citirile zilei:
Utrenie: Sfânta Evanghelie Dupa Ioan 21:14-25
Capitolul 21
14. Aceasta este, acum, a treia oarã când Iisus S-a arãtat ucenicilor, dupã ce S-a sculat din morţi.
15. Deci dupã ce au prânzit, a zis Iisus lui Simon-Petru: Simone, fiul lui Iona, Mã iubeşti tu mai mult decât aceştia? El I-a rãspuns: Da, Doamne, Tu ştii cã Te iubesc. Zis-a lui: Paşte mieluşeii Mei.
16. Iisus i-a zis iarãşi, a doua oarã: Simone, fiul lui Iona, Mã iubeşti? El I-a zis: Da, Doamne, Tu ştii cã Te iubesc. Zis-a Iisus lui: Pãstoreşte oile Mele.
17. Iisus i-a zis a treia oarã: Simone, fiul lui Iona, Mã iubeşti? Petru s-a întristat, cã i-a zis a treia oarã: Mã iubeşti? şi I-a zis: Doamne, Tu ştii toate. Tu ştii cã Te iubesc. Iisus i-a zis: Paşte oile Mele.
18. Adevãrat, adevãrat zic ţie: Dacã erai mai tânãr, te încingeai singur şi umblai unde voiai; dar când vei îmbãtrâni, vei întinde mâinile tale şi altul te va încinge şi te va duce unde nu voieşti.
19. Iar aceasta a zis-o, însemnând cu ce fel de moarte va preaslãvi pe Dumnezeu. Şi spunând aceasta, i-a zis: Urmeazã Mie.
20. Dar întorcându-se, Petru a vãzut venind dupã el pe ucenicul pe care-l iubea Iisus, acela care la Cinã s-a rezemat de pieptul Lui şi I-a zis: Doamne, cine este cel ce Te va vinde?
21. Pe acesta deci, vãzându-l, Petru a zis lui Iisus: Doamne, dar cu acesta ce se va întâmpla?
22. Zis-a Iisus lui: Dacã voiesc ca acesta sã rãmânã pânã voi veni, ce ai tu? Tu urmeazã Mie.
23. De aceea a ieşit cuvântul acesta între fraţi, cã ucenicul acela nu va muri; dar Iisus nu i-a spus cã nu va muri ci: dacã voiesc ca acesta sã rãmânã pânã voi veni, ce ai tu?
24. Acesta este ucenicul care mãrturiseşte despre acestea şi care a scris acestea, şi ştim cã mãrturia lui e adevãratã.
Epistolele Pauline: Epistola Catre Galateni A Sfântului Apostol Pavel 6:11-18
Capitolul 6
11. Vedeţi cu ce fel de litere v-am scris eu, cu mâna mea.
12. Câţi vor sã placã în trup, aceia vã silesc sã vã tãiaţi împrejur, numai ca sã nu fie prigoniţi pentru crucea lui Hristos.
13. Cãci nici ei singuri, cei ce se taie împrejur, nu pãzesc Legea, ci voiesc sã vã tãiaţi voi împrejur, ca sã se laude ei în trupul vostru.
14. Iar mie, sã nu-mi fie a mã lãuda, decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este rãstignitã pentru mine, şi eu pentru lume!
15. Cã în Hristos Iisus nici tãierea împrejur nu este ceva, nici netãierea împrejur, ci fãptura cea nouã.
16. Şi câţi vor umbla dupã dreptarul acesta, - pace şi milã asupra lor şi asupra Israelului lui Dumnezeu!
17. De acum înainte, nimeni sã nu-mi mai facã supãrare, cãci eu port în trupul meu, semnele Domnului Iisus.
Noul Testament: Sfânta Evanghelie Dupa Luca 8:41-56
Capitolul 8
41. Şi iatã a venit un bãrbat, al cãrui nume era Iair şi care era mai-marele sinagogii. Şi cãzând la picioarele lui Iisus, Îl ruga sã intre în casa Lui,
42. Cãci avea numai o fiicã, ca de doisprezece ani, şi ea era pe moarte. Şi, pe când se ducea El, mulţimile Îl împresurau.
43. Şi o femeie, care de doisprezece ani avea scurgere de sânge şi cheltuise cu doctorii toatã averea ei, şi de nici unul nu putuse sã fie vindecatã,
44. Apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui şi îndatã s-a oprit curgerea sângelui ei.
45. Şi a zis Iisus: Cine este cel ce s-a atins de Mine? Dar toţi tãgãduind, Petru şi ceilalţi care erau cu El, au zis: Învãţãtorule, mulţimile Te îmbulzesc şi Te strâmtoreazã şi Tu zici: Cine este cel ce s-a atins de mine?
46. Iar Iisus a zis: S-a atins de Mine cineva. Cãci am simţit o putere care a ieşit din Mine.
47. Şi, femeia, vãzându-se vãditã, a venit tremurând şi, cãzând înaintea Lui, a spus de faţã cu tot poporul din ce cauzã s-a atins de El şi cum s-a tãmãduit îndatã.
48. Iar El i-a zis: Îndrãzneşte, fiicã, credinţa ta te-a mântuit. Mergi în pace.
49. Şi încã vorbind El, a venit cineva de la mai-marele sinagogii, zicând: A murit fiica ta. Nu mai supãra pe Învãţãtorul.
50. Dar Iisus, auzind, i-a rãspuns: Nu te teme; crede numai şi se va izbãvi.
51. Şi venind în casã n-a lãsat pe nimeni sã intre cu El, decât numai pe Petru şi pe Ioan şi pe Iacov şi pe tatãl copilei şi pe mamã.
52. Şi toţi plângeau şi se tânguiau pentru ea. Iar El a zis: Nu plângeţi; n-a murit, ci doarme.
53. Şi râdeau de El, ştiind cã a murit.
54. Iar El, scoţând pe toţi afarã şi apucând-o de mânã, a strigat, zicând: Copilã, scoalã-te!
55. Şi duhul ei s-a întors şi a înviat îndatã; şi a poruncit El sã i se dea sã mãnânce.
56. Şi au rãmas uimiţi pãrinţii ei. Iar El le-a poruncit sã nu spunã nimãnui ce s-a întâmplat.