Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul cel dulce al sufletului meu, în aceastã zi a Rãstignirii Tale, în care pe Cruce ai pãtimit şi ai luat moarte pentru pãcatele noastre, mã mãrturisesc înaintea Ta, cum cã eu sunt cel ce Te-am rãstignit cu pãcatele mele cele multe.

Mã rog însã Bunãtãţii Tale celei nespuse, sã mã învredniceşti cu Darul Tãu, Doamne, ca şi eu sã pot rãbda patimi pentru credinţa, speranţa şi iubirea ce le am cãtre Tine, precum Tu, Cel îndurat ai rãbdat pentru mântuirea mea.

Întãreşte-mã, o,.Doamne, ca de astãzi înainte sã port Crucea Ta cu bucurie şi cu mare cãinţã, şi sã urãsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sãdeşte în inima mea întristarea de moartea Ta, ca sã o simt precum au simţit-o iubita Ta Maicã, ucenicii Tãi şi femeile purtãtoare de mir, ce stãteau lângã Crucea Ta.

Lumineazã-mi simţirile cele sufleteşti, ca sã se mişte şi sã priceapã moartea Ta, precum ai fãcut de Te-au cunoscut fãpturile cele neânsufleţite, când s-au mişcat la Rãstignirea Ta, şi mai vârtos, cum te-a cunoscut tâlharul cel credincios şi pocãit, şi ţi s-a plecat, de l-ai pus în rai. Dã-mi, Doamne, şi mie, tâlharului celui rãu, Darul Tãu, precum atunci l-ai dat aceluia şi-mi iartã pãcatele, pentru Sfintele Tale Patimi, şi cu bunã întoarcere şi cãinţã mã aşeazã împreunã cu el în rai, ca un Dumnezeu şi Ziditor ce-mi eşti.

Mã închin Crucii Tale, Hristoase, şi pentru iubirea Ta cãtre noi, zic cãtre dânsa;

Bucurã-te, cinstitã Cruce a lui Hristos, pe care ridicat şi pironit fiind Domnul a mântuit lumea!

Bucurã-te, pom binecuvântat, pentru cã tu ai ţinut rodul vieţii, care ne-a mântuit de moartea pãcatului.

Bucurã-te, drugul cel tare, care ai sfãrâmat uşile iadului.

Bucurã-te, cheie împãrãteascã, ce ai deschis uşa raiului.

O, Hristoase al meu rãstignit, câte ai pãtimit pentru noi! Câte rãni, câte scuipãri şi câtã ocarã ai rãbdat pentru pãcatele noastre şi pentru a ne da încã pildã de adevãratã rabdare în suferinţele şi necazurile vieţii acesteia!

Şi fiindcã acestea ni le trimite Dumnezeu pentru pãcatele noastre, ca sã ne îndreptãm şi sã ne apropiem de El, şi aşa, numai spre folosul nostru ne pedepseşte în aceastã viaţã. De aceea, rogu-mã Ţie, Stãpâne, ca, la necazurile, ispitele şi durerile câte ar veni asupra mea, sã-mi înmulţeşti împreunã şi rãbdarea, puterea şi mulţumirea, cãci cunosc, cã neputincios sunt de nu mã vei întãri; orb de nu mã vei lumina; legat de nu mã vei dezlega; fricos de nu mã vei face îndrãzneţ; pierdut de nu mã vei cerca; sclav de nu mã vei rãscumpãra cu bogata şi Dumnezeiasca Ta putere şi cu Darul Sfintei Tale Cruci, cãreia mã închin şi o mãresc, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.