Rugãciuni

Ceaslov

Ceasul Întâi

Ceasul Întâi

  • Veniţi sã ne închinãm Împãratului nostru Dumnezeu? (de 3 ori)

    Psalmul 5

    Graiurile mele ascultã-le, Doamne! Înţelege strigarea mea! Ia aminte la glasul rugãciunii mele, Împãratul meu şi Dumnezeul meu, cãci cãtre Tine mã voi ruga, Doamne! Dimineaţa vei auzi glasul meu; dimineaţa voi sta înaintea Ta şi mã vei vedea. Cã Tu eşti Dumnezeu, Care nu voieşti fãrãdelegea, nici nu va locui lângã Tine cel ce vicleneşte. Nu vor sta cãlcãtorii de lege în preajma ochilor Tãi. Urât-ai pe toţi cei ce lucreazã fãrãdelege. Pierde-vei pe toţi cei ce grãiesc minciuna; pe ucigaş şi pe viclean îl urãşte Domnul. Iar eu întru mulţimea milei tale voi intra în casa Ta, închina-mã-voi spre sfânt locaşul Tãu, întru frica Ta. Doamne, povãţuieşte-mã întru dreptatea Ta, din pricina duşmanilor mei! Îndrepteazã înaintea mea calea Ta. Cã nu este în gura lor adevãr, inima lor este deşartã; groapã deschisã grumazul lor, cu limbile lor viclenesc. Judecã-i pe ei, Dumnezeule; sã cadã din sfaturile lor; dupã mulţimea nelegiuirilor lor, alungã-i pe ei, cã Te-au amãrât, Doamne. Şi sã se veseleascã toţi cei ce nãdãjduiesc întru Tine; în veac se vor bucura şi le vei fi sãlaş lor, şi se vor lauda cu Tine toţi cei ce iubesc numele Tãu. Cã Tu vei binecuvânta pe cel drept, Doamne, cãci cu arma bunei voiri ne-ai încununat pe noi.

    Psalmul 89

    Doamne, scãpare, Te-ai fãcut nouã în neam şi în neam. Mai înainte de ce s-au fãcut munţii şi s-a zidit pãmântul şi lumea, din veac şi pânã în veac eşti Tu. Nu întoarce pe om întru smerenie, Tu, Care ai zis: "Întoarceţi-vã, fii ai oamenilor", cã o mie de ani înaintea ochilor Tãi sunt ca ziua de ieri, care a trecut, şi ca straja nopţii. Nimicnicie vor fi anii lor; dimineaţa ca iarba va trece. Dimineaţa va înflori şi va trece, seara va cãdea, se va întãri şi se va usca. Cã ne-am sfârsit de urgia Ta şi de mânia Ta ne-am tulburat. Pus-ai fãrãdelegile noastre înintea Ta, greşealele noastre ascunse, la lumina feţei Tale. Cã toate zilele noastre s-au împuţinat şi în mânia Ta ne-am stins. Anii noştri s-au socotit ca pânza unui paianjen; zilele anilor noştri sunt şaptezeci de ani; iar de vor fi în putere, optzeci de ani, şi ce este mai mult decât aceştia, ostenealã şi durere; cã trece viaţa noastrã şi ne vom duce. Cine cunoaşte puterea urgiei Tale şi cine mãsoarã mânia Ta, dupã temerea de Tine ? Învaţã-ne sã socotim bine zilele noastre, ca sã ne îndreptam inimile, spre înţelepciune. Întoarce-Te, Doamne! Pânã când vei sta departe? Mãngâile pe robii Tãi! Umplutu-ne-am dimineaţa de mila Ta şi ne-am bucurat şi ne-am veselit în toate zilele vieţii noastre. Veselitu-ne-am pentru zilele în care ne-ai smerit, pentru anii în care am vazut rele. Cautã spre robii Tãi şi spre lucrurile Tale şi îndrepteazã pe fiii lor. Şi sã fie lumina Domnului Dumnezeului nostru peste noi, şi lucrurile mânilor noastre le îndrepteazã.

    Psalmul 100

    Mila şi judecata Ta voi cânta Ţie, Doamne. Cânta-voi şi voi merge, cu pricepere, în cale fãrã prihanã. Când vei veni la mine? Umblat-am întru nerãutatea inimii mele, în casa mea. N-am pus înaintea ochilor mei lucru nelegiuit; pe cãlcãtorii de lege i-am urât. Nu s-a lipit de mine inima îndãrãtnicã; pe cel rãu, care se depãrta de mine, nu l-am cunoscut. Pe cel ce clevetea în ascuns pe vecinul sãu, pe acela l-am izgonit. Cu cel mândru cu ochiul şi nesãţios cu inima, cu acela n-am mâncat. Ochii mei sunt peste credincioşii pãmântului, ca sã şada ei împreuna cu mine. Cel ce umbla pe cale fãrã prihanã, acela îmi slujea. Nu va locui în casa mea cel mândru; cel ce grãieşte nedreptãţi nu va sta înaintea ochilor mei. În dimineţi voi judeca pe toţi pãcãtoşii pãmântului, ca sã nimicesc din cetatea Domnulul pe toţi cei ce lucreazã fãrãdelegea.

    Slavã? Şi acum? Aliluia (de 3 ori), cu trei închinãciuni.

    De se cântã: Dumnezeu este Domnul?, se zice: Slavã?, troparul sfântului, Şi acum?, Cum te vom numi, ceea ce eşti plinã de har?? (vezi mai departe).

    Iar de este Postul Mare, se cântã troparul acesta, pe glasul al 6-lea:

    Dimineaţa auzi glasul meu, Împãratul meu şi Dumnezeul meu.

    Cântându-l, se fac metanii cu genunchii la pãmânt.

    Stih 1: Graiurile mele ascultã-le Doamne, înţelege strigarea mea.

    Stih 2: Cãci cãtre Tine mã voi ruga, Doamne

    Slavã? Şi acum?, al Nãscãtoarei de Dumnezeu:

    Cum Te vom numi, ceea ce esti plina de har? Cer, cã ai rãsãrit pe Soarele dreptãţii? Rai, cã ai odrãslit floarea nestricãciunii? Fecioarã, cã ai rãmas nestricatã? Maicã curatã, cã ai avut în sfintele tale braţe Fiu, pe Dumnezeul tuturor? Pe Acela roagã-L sã mântuiascã sufletele noastre.

    Paşii mei îndrepteazã-i dupã cuvântul Tãu, şi sã nu mã stãpâneascã nici o fãrãdelege.

    Izbãveşte-mp de clevetirea oamenilor şi voi pãzi poruncile Tale.

    Faţa Ta arat-o peste robul Tãu şi mã învaţî îndreptãrile Tale.

    Sã se umple gura mea de lauda Ta, Doamne, ca sã laud slava Ta, toatã ziua mare cuviinţa Ta.

    Sfinte Dumnezeule? Preasfântã Treime? Tatãl nostru?

    De nu este Postul Mare, se zice condacul sfântului, de are, sau al Praznicului ce se va întâmpla.

    De este Post, se zic aceste tropare ale Nãscãtoarei de Dumnezeu:

    Luni, marţi şi joi:

    Pe Mãrita Maicã a lui Dumnezeu, şi mai sfânta decât sfinţii îngeri, fãrã încetare o lãudãm, cu inima şi cu gura, Nãscãtoare de Dumnezeu pe dânsa mãrturisind-o, ca pe ceea ce cu adevãrat a nãscut pe Dumnezeu întrupat şi se roagã neîncetat pentru sufletele noastre.

    Miercuri şi Vineri

    Degrab ne întâmpinã pe noi mai înainte pânã ce nu ne robim, când vrãjmaşii Te hulesc pe Tine şi ne îngrozesc pe noi, Hristoase Dumnezeul nostru. Pierde cu Crucea Ta pe cei ce se luptã cu noi, ca sã cunoascã cât poate credinţa dreptmãritorilor creştini, pentru rugãciunile Nãscãtoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.

    Sâmbãtã

    Ca o pârgã a firii, Ţie, Sãditorule fãpturii, lumea Îţi aduce, Doamne, pe purtãtorii de Dumnezeu mucenici, pentru ale cãror rugãciuni, în pace adâncã, Biserica Ta, pentru Nãscãtoarea de Dumnezeu, o pazeste, mult-Milostive.

    Duminica, la Praznice sau la sfinţii cu Doxologie sau Polieleu, se citeşte condacul glasului de rând, sau al sãrbãtorii respective.

    Apoi: Doamne miluieşte ( de 40 de ori ), Cel ce în toatã vremea şi în tot ceasul? (cautã la Miezonopticã). Doamne miluieşte (de 3 ori), Slavã? Şi acum? Ceea ce eşti mai cinstitã decât heruvimii? Întru numele Domnului binecuvinteazã, pãrinte. Preotul: Dumnezeule, milostiveşte-Te spre noi?

    Iar de este Aliluia sau Postul Mare, se zice rugãciunea Sfântului Efrem Sirul: Doamne şi Stãpânul vieţii mele?, aşa cum s-a arãtat la Miezonoptica din toate zilele. Apoi Sfinte Dumnezeule? Preasfântã Treime? Tatãl nostru? Doamne miluieşte (de 12 ori). Şi

    Rugãciunea aceasta

    Hristoase, Lumina cea adevãratã, Care luminezi şi sfinţeşti pe tot omul ce vine în lume, sã se însemneze peste noi lumina feţei Tale, ca într-însa sã vedem lumina cea neapropiata. Îndrepteazã paşii noştri spre lucrarea poruncilor Tale, pentru rugãciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale tuturor sfinţilor Tãi. Amin.

    Apãrãtoare Doamnã, pentru biruinţã mulţumiri, izbãvindu-ne din nevoi, aducem ţie, Nãscãtoare de Dumnezeu, noi robii tãi. Ci ca ceea ce ai stãpânire nebiruitã, izbãveşte-ne pe noi din toate nevoile, ca sã strigãm ţie: Bucurã-te, Mireasã pururea Fecioarã.

    În zilele de rând se face otpustul desãvârşit, iar Duminica se face otpustul mic.