Dupã ce preotul dã binecuvântarea, se zice: Împãrate ceresc? Sfinte Dumnezeule? Preasfântã Treime? Tatãl nostru? Cã a Ta este împãrãţia? Doamne miluieşte (de 12 ori), Slavã? Şi acum? Veniţi sã ne închinãm? (de 3 ori). Apoi Psalmul 50:

Miluieşte-mã, Dumnezeule, dupã mare mila Ta, şi dupã mulţimea îndurãrilor Tale, şterge fãrãdelegea mea. Mai vârtos mã spalã de fãrãdelegea mea, şi de ppcatul meu mã curãţeşte. Cã fãrãdelegea mea eu o cunosc, şi pãcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie Unuia am greşit, şi rãu înaintea Ta am fãcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Cã iatã întru fãrãdelegi m-am zamislit şi în pacate m-a nãscut maica mea. Cã iatã adevãrul ai iubit, cele nearãtate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai arãtat mie. Stropi-mã-vei cu isop şi mã voi curãţi, spãla-mã-vei şi mai vârtos decât zãpada mã voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de cãtre pãcatele mele, şi toate fãrãdelegile mele şterge-le. Inimã curatã zideşte întru mine, Dumnezeule, şi Duh drept înnoieşte întru cele dinlãuntru ale mele. Nu mã lepãda de la faţa Ta, şi Duhul Tau cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dã-mi mie bucuria mãntuirii Tale, şi cu Duh stãpânitor mã întareste. Învãţa-voi pe cei fãrã de lege cãile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbãveşte-mã de vãrsarea de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Ca de-ai fi voit jertfã, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inima înfrântã şi smeritã Dumnezeu nu o va urgisi. Fa bine, Doamne, întru bunãvoirea Ta, Sionului, şi sã se zideascã zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptãţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tãu viţei.

Dumnezeule, spre ajutorul meu la aminte! Doamne, sã-mi ajuţi mie grabeşte-Te! Sã se ruşineze şi sã se înfrunte cei ce cautã sufletul meu; sã se întoarcã înapoi şi sã se ruşineze cei ce-mi voiesc mie rele. Întoarcã-se îndatã ruşinaţi cei ce-mi grãiesc mie: "Bine, bine!". Sã se bucure şi sã se veseleascã de Tine toţi cei ce Te cautã pe Tine, Dumnezeule, şi sã zicã pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slãvit sa fie Domnul!". Iar eu sãrac sunt şi sãrman, Dumnezeule, ajutã-mã! Ajutorul meu şi Izbãvitorul meu eşti Tu, Doamne, nu zãbovi.

Doamne, auzi rugãciunea mea, ascultã cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mã, întru dreptatea Ta. Sã nu intri la judecatã cu robul Tãu, cã nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrãjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viata mea o calcã în picioare; fãcutu-m-a sã locuiesc în întuneric, ca morţii cei din veacuri. S-a mâhnit în mine duhul meu, în mine inima mea s-a tulburat. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am cãtre Tine mâinile mele, sufletul meu, ca un pãmânt însetoşat. Degrabã auzi-mã, Doamne, cã a slãbit duhul meu. Nu-Ţi întoarce faţa Ta de la mine, ca sã nu mã aseman celor ce se coboarã în mormânt. Fã sã aud dimineaţa mila Ta, cã la Tine mi-e nãdejdea. Aratã-mi calea pe care voi merge, cã la Tine am ridicat sufletul meu. Scoate-mã de la vrajmaşii mei, Doamne ! La Tine am scãpat, Învaţã-mã sã fac voia Ta, ca Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tãu cel bun mã va povãtui la pãmântul dreptãţii. Pentru numele Tãu, Doamne, dãruieşte-mi viaţa. Întru dreptatea Ta, scoate din necaz sufletul meu. Şi întru mila Ta vei sfârşi pe vrãjmaşii mei şi vei pierde pe toti cei ce necãjesc sufletul meu, cã eu sunt robul Tãu.

Slavã întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pãmânt pace, între oameni bunãvoire. Lãudãmu-Te, bine Te cuvântãm, închinãmu-ne Ţie, slãvimu-Te, mulţumim Ţie, pentru slava Ta cea mare. Doamne, Împãrate ceresc, Dumnezeule, Pãrinte, Atotţiitorule, Doamne, Fiule, Unule-Nãscut, Iisuse Hristoase şi Duhule Sfinte. Doamne Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Tatãlui, Cela ce ridici pãcatul lumii, miluieşte ne pe noi, Cel ce ridici pãcatul lumii. Primeşte rugãciunea noastrã, Cel ce şezi de-a dreapta Tatãlui, şi ne miluieşte pe noi. Cã Tu eşti Unul Sfânt, Tu eşti Unul Domn Iisus Hristos, întru mãrirea lui Dumnezeu Tatãl. Amin. În toate zilele bine Te voi cuvânta şi voi lãuda numele Tãu în veac şi în veacul veacului.

Doamne, scãpare Te-ai fãcut nouã în neam şi în neam. Eu am zis : Doamne, miluieşte-mã, vindecã sufletul meu, cã am greşit Ţie. Doamne, la Tine am scãpat, învaţã-mã sã fac voia Ta, cã Tu eşti Dumnezeul Meu. Cã la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumina. Tinde mila Ta celor ce te cunosc pe Tine.

Învredniceşte-ne, Doamne, în noaptea aceasta fãrã de pãcat sã ne pãzim noi. Bine eşti cuvântat, Doamne, Dumnezeul pãrinţilor noştri şi lãudat şi preaslãvit este numele Tãu în veci, amin. Fie Doamne mila Ta spre noi, precum am nãdãjduit întru Tine. Bine eşti cuvântat Doamne, învaţã-ne pe noi îndreptãrile Tale. Bine eşti cuvântat Stãpâne, întelepteşte-mã cu îndreptãrile Tale. Bine eşti cuvântat Sfinte, lumineazã-mã cu îndreptãrile Tale. Doamne, mila Ta este în veac, lucrurile mânilor Tale nu le trece cu vederea, cã Ţie se cuvine laudã, Ţie se cuvine cântare, Ţie slavã se cuvine: Tatãlui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Apoi canonul din Canoanele Nãscãtoarei de Dumnezeu, al glasului de rând, sau sau canonul sfântului din acea zi. Iar dupã sfârşitul canonului se cântã: Cuvine-se cu adevãrat? Sfinte Dumnezeule? Preasfântã Treime? Tatãl nostru? Cã a Ta este împãrãţia? Apoi se citeşte troparul zilei, al hramului sfântului şi celelalte.

Iar dacã este hramul lui Hristos sau al Nãscãtoarei de Dumnezeu, se citesc întâi al hramului şi al zilei. Apoi aceste tropare, glasul al 4-lea:

Dumnezeul Pãrinţilor noştri, Care faci pururea cu noi dupã blândeţile Tale, nu depãrta mila Ta de la noi, ci, pentru rugãciunile lor, în pace ocârmuieşte viaţa noastrã.

Cu sângiuirile Mucenicilor Tãi, celor din toatã lumea, ca şi cu o porfirã şi cu vison Biserica Ta împodobitã fiind, printr-înşii strigã cãtre Tine, Hristoase Dumnezeule : Poporului Tãu trimite-i îndurãrile Tale, pace obştii Tale dãruieşte şi sufletelor noastre mare milã.

Cu Sfinţii odihneşte, Hristoase, sufletele adormiţilor robilor Tãi, unde nu este durere nici întristare, nici suspin, ci viaţã fãrã de sfârşit.

Pentru rugãciunile tuturor sfinţilor, Doamne, şi ale Nascatoarei de Dumnezeu, pacea Ta dã-ne-o nouã şi ne miluieşte pe noi, ca un îndurat.

Apostolilor, mucenicilor, proorocilor, ierarhilor, cuvioşilor şi dreptilor, care bine aţi sãvârşit lupta şi credinţa aţi pãzit, îndrãznire având cãtre Mântuitorul, pe Acela, ca pe un Bun, rugaţi-L pentru noi, sã mântuiascã, rugãmu-vã sufletele noastre.

Cu Sfinţii odihneşte, Hristoase? (cautã mai sus).

Ca o pârgã a firii, Ţie, Sãditorului fãpturii, lumea Îti aduce, Doamne, pe purtãtorii de Dumnezeu mucenici; pentru ale cãror rugãciuni, în pace adâncã Biserica Ta, o pãzeşte, pentru Nãscãtoarea de Dumnezeu, mult-Milostive.

Iar Sâmbãtã seara, condacul glasului de rând; la praznicele împãrãteşti (când nu se face priveghere) sau la sfinţii mari, se zic condacele lor. Doamne miluieste (de 40 de ori). Cel ce în toatã vremea şi în tot ceasul? Doamne miluieşte (de 3 ori), Slavã? Şi acum? Ceea ce eşti mai cinstitã? Întru numele Domnului, binecuvinteazã, pãrinte. Preotul: Pentru rugãciunile Sfinţilor pãrinţilor noştri? Şi îndatã rugãciunea de cerere cãtre Sfânta de Dumnezeu Nãscãtoarea: Nepãtatã, neîntinatã, nestricatã? (cautã la Pavecerniţa Mare).

Şi rugãciunea cãtre Domnul nostru Iisus Hristos: Şi ne dã nouã, Stãpâne? (cautã la Pavecerniţa Mare).

Aceastã Pavecerniţã micã se citeşte peste tot anul neschimbat, iar în Postul Mare, Sâmbãta şi Dumninica seara.